Chiar daca pare o caracteristica a exploziei mediatice din secolul al XXI-lea, fenomenul „fake-news” a fost prezent aproape in toata istoria, singura deosebire fiind ca toate stirile si zvonurile aiuristice care circula azi pe Internet erau raspandite, odinioara, doar prin viu grai sau pe calea tiparului. Efectele transpuse in realitate ale fenomenului au fost, dupa cum va veti convinge, intotdeauna dezastruoase...

In articolele precedente am afirmat si am argumentat, teoretic, ca este extrem de probabil sa fim monitorizati de civilizatii vechi de sute de milioane de ani, pe care le-am numit hipercivilizatii. Dar o teorie, oricat ar fi de perfect inchegata, nu are nicio valoare, daca nu se confirma si in practica, prin  fapte pe care le explica mai bine decat alte teorii. Daca sustinem ca „ei sunt aici”, constatam noi oare, in jurul nostru, si acele „magii” ale lor, la care facea trimitere Arhur C. Clarke? Avem vreo dovada in acest sens?

Considerate aliati ai sanatatii, fructele au si statutul incontestabil de aliat al frumusetii. Cele mai apreciate produse cosmetice sunt cele care au ca ingrediente extracte de fructe. Produsele de frumusete respective relaxeaza, tonifica si parfumeaza placut corpul. Au efecte linistitoare, antistres sau, din contra, tonice si dinamizante.

Se desfasoara si la noi campanii de (re)impadurire, indelung mediatizate si, avand realmente merite deosebite, insa e de presupus ca Etiopia bate toate recordurile in domeniul plantarilor. Pana la sfarsitul lunii septembrie se intentioneaza sa se planteze nu mai putin de 4 miliarde de copaci. Iar daca privim aceasta actiune categoric benefica, dar intr-un fel si insolita, din perspectiva statisticilor, trebuie sa mentionam si un record uluitor stabilit de etiopieni.

Capitala a landului german Renania-Pfalz, orasul Mainz s-a ridicat pe locul unei foste colonii romane in jurul anului 38 i.Hr. Aflat la confluenta raului Mainz cu Rinul, a fost dintotdeauna un important centru comercial, politic si religios. Este cunoscut in toata lumea ca loc de nastere a lui Gutenberg, cel care prin inventarea tiparului cu litere mobile a deschis o noua era in cultura universala. Primele carti au fost tiparite aici la inceputul anilor 1450 si exista exemplare expuse in muzeul care poarta numele marelui carturar.

Ideea de a instala (fiindca despre instalare este vorba, nu despre asezarea si organizarea unor expozitii de plastica intr-un spatiu de prezentare limitat) lucrari de arta ori de alta natura sub apa are mai multe componente insolite. Cel mai important element, desigur, se refera la domeniul de care apartin exponatele, de regula fiind vorba despre sculpturi rezistente la eroziune. Totusi, si alte categorii de obiecte, altfel neavand o legatura explicita cu artele, isi pot gasi locul lor distinct intr-un astfel de muzeu modern.

„Valea Sfintilor” (Traoñienn ar Sent, in limba locuitorilor Peninsulei Bretania) este un proiect asociativ de ridicare a unor statui monumentale de granit, inalte de la 2,5 metri pana la 7 metri, pe colina Quenequillec, situata la numai 230 m altitudine, in apropierea comunei Carnoët. Uriasii de piatra reprezinta efigiile celor peste 1.000 de sfinti bretoni care, potrivit legendelor locale, au fondat prima comunitate de credinciosi de aici.

Tremurul involuntar al mainilor, un simptom important al bolii Parkinson, poate provoca anxietate si chiar panica. Totusi, trebuie sa fim atenti la diferente, pentru a putea face distinctia dintre o conditie obisnuita si atat de mult temuta boala Parkinson.

„Batranul si marea relateaza trei zile din viata unui pescar cubanez pe nume Santiago, care timp de aproape trei luni nu prinde nici un peste. Urmarit de ghinion, el iese departe in larg, iar de data aceasta momeala aruncata atrage cel mai mare peste care a fost vazut vreodata, care insa nu se va lasa prins fara lupta. Modul in care Hemingway descrie confruntarea, dar si relatia dintre Santiago si ucenicul sau fidel, singu-rul care nu-si pierde increderea in el, fac din «Batranul si marea» o capodopera a literaturii universale, o povestire bogata in sensuri, limpede si cuceritoare”.

Cand cinefilii spun „actor britanic”, ei se gandesc, automat, la un personaj charismatic, inzestrat nu doar cu un talent iesit din comun, cu har artistic, dar si cu prestanta, cu o anumita superioritate pe care nu se sfieste sa si-o arate, cu o morga de-a dreptul aristocratica si intru totul justificata.