BLITZ

Considerat unul dintre cele mai bune filme realizate vreodata, multipremiat cu Oscar, laudat de criticii de film si adulat de public, Pe aripile vantului ocupa un loc aparte in istoria cinematografului.

Nu cu multa vreme in urma, la editura Humanitas Fiction a aparut volumul de proza scurta Paravanul-Iad si alte povestiri (traducere si note de Raluca Nicolae), al scriitorului nipon Ryûnosuke Akutagawa.

Considerat a fi unul dintre cei mai prolifici actori din istoria filmului (a jucat in peste 180 de pelicule), Gerard Depardieu ocupa un loc aparte in cinematografia franceza.

Nu ma omor dupa drumetii, dar manata de la spate de curiozitate si gata sa-mi infrang plictisul, fie si doar pentru o ora, m-am hotarat sa fac un ocol prin paduricea de sub Tampa. Pana una alta, Brasovul se vede bine de sus, iar surprizele pot veni din aceasta perspectiva interesanta.

Perioada Sarbatorilor de iarna reprezinta pentru fiecare un bun prilej de a-si incarca bateriile (si nu neaparat stomacul!), relaxandu-se in atmosfera tihnita a caminului. Si ce poate fi mai placut, in asemenea zile fara griji decat sa te cuibaresti pe canapea sau pe fotoliu, avand alaturi un ceai fierbinte si niste prajituri delicioase si sa te delectezi cu magia celei de-a saptea arte? Probabil tocmai calauziti de acest gand, producatorii de film de pretutindeni n-au ratat prilejul de a crea pelicule dedicate Anului Nou si menite a fi urmarite tot in aceasta perioada.

 Noul roman al scriitorului rus Evgheni Vodolazkin, Brisbane, a aparut de curand la editura Humanitas Fiction, in colectia Raftul Denisei, coordonata de directorul general al editurii, Denisa Comanescu, in traducerea Adrianei Liciu.

Pe 19 decembrie 1971 – adica acum aproape cinci decenii – avea premiera filmul „Portocala mecanica”. Inspirat de cartea lui Anthony Burgess, un britanic apreciat mai mult in calitate de compozitor decat ca scriitor. Filmul a fost regizat insa de faimosul Stanley Kubrick si l-a avut in rolul principal pe foarte tanarul Malcolm McDowell.

Revin in acest scurt periplu muzical legat de prezentarea oratoriului Visul lui Gerontius de Edward Elgar pe scena Ateneului Roman din Capitala, cu alte cateva date despre cariera basului Marius Bolos, care a interpretat rolul Preotului.

Desi cea de-a saptea arta a fost intotdeauna, pentru regizori si scenaristi, un mijloc de a explora subiecte tabu, de a forta barierele comediei si de a se implica in chestiuni politice controversate, la Hollywood exista o indelungata istorie a cenzurii. In anii interbelici a existat „Codul Haye”, care impunea limite stricte continutului filmelor si determina regizorii sa gaseasca tot felul de solutii creative pentru a-l ocoli.

Despre ce este vorba in oratoriul lui Edward Elgar, Visul lui Gerontius, interpretat in premiera bucuresteana la Ateneul Roman?

 Este povestea unui om obisnuit, numele Gerontius vine din limba greaca (om batran), care este pus fata in fata cu propria moarte, isi intalneste ingerul pazitor si se prezinta inaintea lui Dumnezeu dupa care este condus in Purgatoriu cu promisiunea unei glorii eterne.

Veritabila legenda vie a cinematografiei mondiale, actorul scotian Sean Connery s-a remarcat mai intai gratie frumusetii si alurii sale virile, fiind de sapte ori distribuit in rolul agentului James Bond, intre 1962 si 1983, dupa care a inceput sa fie apreciat si pentru calitatile actoricesti propriu-zise, obtinand un Oscar pentru rolul din „Incoruptibilii” si delectandu-si fanii de toate varstele in seria Indiana Jones sau – pe cei mai pretentiosi – in productii precum „Numele trandafirului”.

Cartile sunt bune, dar nici muzica nu trebuie neglijata. Un motiv suficient pentru a aminti despre un eveniment muzical de exceptie care a avut loc la mijlocul lunii octombrie în Sala Mare a Ateneului Român, si anume prezentarea în premiera, a oratoriului Visul lui Gerontius de Edward Elgar.

Este poate firesc ca anumite filme, precum cele pornografice, cele de groaza sau cele care fac apologia unor ideologii criminale sa fie trecute la index de catre autoritati. Dar va puteti imagina ca si filme „de familie” sau comedii spumoase pot fi interzise?

Editura Humanitas Fiction a lansat de curând romanul Eugenia (în traducerea Simonei Modreanu), al scriitorului francez Lionel Leroy, care la începutul lunii octombrie a fost prezent în Bucuresti si la Iasi, invitat de Festivalul International de Literatura si Traducere (FILIT Iasi) 2019, de Institutul Francez din România si de Editura Humanitas Fiction.

Aparut acum mai bine de patru decenii, primul film din seria Rocky a constituit o imensa surpriza nu doar pentru critici, ci si pentru publicul american, care, în materie de „Cenusarese” credea ca vazuse deja tot ce era de vazut.

Dincolo de legende, pe data de 10 iulie 1466, Stefan-voda a început zidirea Manastirii Putna, pe care a înzestrat-o cu hramul „Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu”.

Magia cinematografului a prins, de-a lungul ultimului secol, în mrejele ei, miliarde de oameni, transformând actori si actrite în veritabile divinitati moderne, adulate pe toate meridianele.

Pe 3 septembrie 2019 s-au implinit 550 de ani de la sfintirea Manastirii Putna, cea mai importanta ctitorie a voievodului Stefan cel Mare, un adevarat centru de spiritualitate, cultura si istorie romaneasca, „necropola domneasca pentru marele voievod si familia sa, ce strajuieste, de sute de ani, meleagurile minunate ale Bucovinei”, dupa cum scrie, intr-un amplu si bine informat documentar, rador.ro.

Mark Twain spunea, candva „Adevarul e mai ciudat decat fictiunea”. Acest lucru pare sa fie valabil si pentru filme: desi multi scenaristi isi datoreaza creatiile propriei lor imaginatii, unii se inspira si din povesti reale de viata si inventeaza personaje care isi au corespondentul in realitate, doar ca, din diferite motive, nu pot fi incluse in scenariu. Chiar daca pare greu de crezut, o multime de personaje de film, pozitive sau negative, sunt inspirate de oameni care au trait cu adevarat, asa cum va veti convinge citind randurile urmatoare.

Din anul 2013, din 19 martie, este marcata in tara noastra Ziua Limbii Romane, o sarbatoare instituita prin lege si sarbatorita de atunci in fiecare an, pe 13 august.