BLITZ

Desi o calatorie pe mare are în ea toate ingredientele unei aventuri palpitante, dar placute, scenaristii de la Hollywood, în încercarea lor nesfârsita de a-i tine pe spectatori cu sufletul la gura, si-au imaginat si continua sa imagineze tot felul de situatii riscante sau de-a dreptul periculoase.

La începutul acestui an, Humanitas Fiction a lansat în colectia Raftul Denisei, volumul de nuvele semnat de Ismail Kadare, Calaretul cu soim, „patru incursiuni exemplare în lumea absurdului totalitar, surprins cu instrumentele precise ale unui mare scriitor.

Ochelarii de soare reprezinta o inventie apreciata nu neaparat pentru scopul ei intrinsec – acela de a ne proteja ochii de razele puternice ale soarelui – ci si pentru nota de prestanta pe care o pot da purtatorilor. Si nicaieri nu se remarca mai bine acest lucru decât în filme.

Spre deosebire de baruri, cafenele si restaurante, cultura a reusit sa-si gaseasca rostul, în situatia sistarii tuturor manifestarilor culturale impuse în cadrul starii de urgenta, mutându-se pe Internet. Nu e totuna de a vedea o piesa de teatru în atmosfera speciala a unei sali de teatru, cu a vedea un spectacol pe Facebook, dar nici o mare diferenta nu e, pentru ca lumea e obisnuita cu ecranul TV, pâna la urma vizionarea filmelor în fata televizorului devenind, de mai multe decenii, un divertisment general.

Pe 2 aprilie 1968 avea loc premiera „2001 – O odisee spatiala”, un film care a transformat din temelii genul „science-fiction”, oferind spectatorilor prilejul de a visa nu doar la cucerirea Lunii (care avea sa se înfaptuiasca peste un an), ci si la colonizarea întregii galaxii.

Daca pâna acum spuneam ca retelele de socializare sunt un tarâm al nimanui si pentru oricine, locul de raspândire a tuturor prostiilor si prostioarelor de tot felul, iata ca „lumea Corona”, aceea modificata radical de aparitia COVID-19, ajunge si pe Facebook, de data asta cu un oaspete de seama: cultura.

De la „Comoara din insula” la „Fantoma lui Barba-Neagra” si seria „Piratii din Caraibe”, marele ecran ne-a învatat multe despre pirati.

Recent, editura Humanitas Fiction, a lansat in colectia Raftul Denisei romanul scris de Isabel Allende, nepoata fostului presedinte chilian Salvador Allende, intitulat metaforic O lunga petala de mare (traducere si note de Cornelia Radulescu).

Daca vreti sa urmati o facultate de studii cinematografice sau pur si simplu sunteti atat de pasionat de filme incat doriti sa intrati in esenta acestora, este clar ca trebuie sa va raportati la o serie de „clasici” ai domeniului. Pentru ca in cea de-a saptea arta, dincolo de manuale si carti teoretice, importanta este viziunea regizorala si tehnicile care stau la baza oricarei creatii pe celuloid. In randurile urmatoare va prezentam unele dintre cele mai importante filme facute vreodata, veritabile capodopere care, la vremea lor, au revolutionat cinematografia.

Spre sfarsitul lunii ianuarie, editura Humanitas Fiction a lansat in colectia Raftul Denisei romanul Intuitionista de Colson Whitehead (in traducerea Justinei Bandol), unul din cei mai apreciati scriitori americani contemporani, castigator al Premiului Pulitzer in 2017.

Dupa cum bine stim, producatorii de la Hollywood au o pasiune deosebita pentru filmele cu virusuri ucigase, virusuri zombie, virusuri extraterestre sau pur si simplu virusuri pamantene care, evident, scapa de sub control.

Pe 8 februarie, pe scena Operei Nationale Bucuresti (ONB) a avut loc un concert extraordinar in care protagonista a fost Maria Guleghina, una dintre cele mai importante soprane dramatice din lume (in aceeasi linie, ca preferinta personala, as aminti-o si pe soprana Anna Netrebko).

Exista numeroase filme care i-au infatisat pe presedintii americani ca pe personaje cinematografice, dar numai cativa presedinti i-au fascinat cu adevarat pe cinefili. Pana recent, reprezentarea facuta de Hollywood liderilor de la Casa Alba a manifestat tendinta de a-i idealiza pe acestia, ca pe niste conducatori exceptionali. Abia razboiul din Vietnam si mai ales afacerea Watergate i-a dat jos pe presedinti de pe soclu, prezentandu-i sub adevaratul lor chip, deloc cosmetizat.

In luna februarie am avut bucuria sa primesc vestea aparitiei la Chisinau, pe 24 ianuarie, „cu binecuvantarea academicianului Mihai Cimpoi”, a unei lucrari monumentale intitulata Dictionar al scriitorilor romani contemporani de pretutindeni. Nu este o carte, este o ENCICLOPEDIE!

Pentru ca istoria reprezinta un domeniu fascinant si mai ales un izvor nesecat de inspiratie, creatorii de filme au ales adeseori sa se raporteze la evenimentele si la vietile marilor oameni din trecut, realizand productii epice. De la „Nasterea unei natiuni” si „Spartacus” la „Lincoln” si „Salvati soldatul Ryan”, istoria omenirii a fost transpusa si in istoria cinematografiei.

Incepand cu anul 2016, pe 19 februarie se sarbatoreste Ziua Nationala Constantin Brancusi. In expunerea de motive privind instituirea acestei sarbatori se spunea ca ea reprezinta „o reparatie morala fata de refuzul si umilirea sculptorului de catre statul roman atunci cand a vrut sa doneze toata opera sa poporului nostru”.

Desi personajele fantastice au facut mereu parte din mitologia hollywoodiana, poate niciodata ca în ultimele decenii nu am vazut în cetatea filmului o mai mare densitate de supereroi si supereroine.

A fost o vreme cand Teatru la microfon era o emisiune radiofonica urmarita de toata lumea iubitoare de spectacolul teatral. Marii nostri actori au trecut prin cabinele radioului national pentru a da viata spectacolelor radiofonice pe masura talentului lor. Erau puse in unda piese de teatru cunoscute din repertoriul autohton dar si din cel international. Azi, in era internetului, teatru la microfon si-a pierdut din ascultatori, dar nu se preda.

In zilele noastre, de la „Furios si iute” la „Razboiul Stelelor” exista o veritabila moda de a relansa filme de succes, de a le realiza continuari care de care mai alambicate, adaugand, pe langa personajele clasice, o intreaga panoplie de personaje noi si cele mai revolutionare efecte speciale.

Ma opresc in aceasta saptamana la muzica. Nu la orice fel de muzica, ci la un program exceptional de cultura muzicala destinat copiilor si realizat de muzicologul Cristina Sarbu, aflat in 2020 la cea de-a 10-a stagiune: proiectul Clasic e fantastic (cum sa intelegem muzica).