BLITZ

Cu siguranta cinefilii ne vor da dreptate cand vom afirma ca Woody Harrelson este unul dintre cei mai versatili actori de la Hollywood.

Oamenii scriu de milenii cum apuca: pe placute de lut cu semne cuneiforme, in piatra, pe lemn, pe hartie, folosind ca semne imagini, litere, ideograme.

Inca de la inceputul cinematografiei, muzica a fost un adaus indispensabil al acestei arte a vremurilor noastre. Pianistul care canta in sala de cinematograf, in perioada filmelor mute, a fost apoi inlocuit de orchestre sau interpreti inregistrand separat cantecele adaugate apoi, drept coloana sonora.

Încercând sa-si defineasca stilul poetic, suprarealist, Geo Bogza, prin 1934,in nebunii ani interbelici, când parea ca totul este permis cel putinin domeniul artei, scria apasat si feroce:

Pe lânga povestile cu subiect militar, precum razboiul Troiei, unul dintre cele maiindragite mituri ale Greciei Antice, cel despre Orfeu si Euridice, a fost, de asemenea, preferatul regizorilor si scenaristilor celebri.in rândurile care urmeaza va invitam sa exploramimpreuna câteva dintre versiunile acestei stravechi povesti de iubire, asa cum au vazut-o unii dintre cei mai mari regizori contemporani.

Agentia de presa Rador a implinit, la mijlocul lunii iunie, trei decenii de activitate pusa in slujba presei romanesti. Iata si o scurta prezentare a agentiei Rador, preluata de pe situl institutiei, rador.ro. Povestea incepe la cativa ani dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial.

Oamenii iubesc filmele. Nu e nimic mai placut decat sa mergi la cinematograf si sa vezi pe ecranul panoramic eroii preferati trecand prin aventuri uimitoare si, de cele mai multe ori, iesind invingatori. Dar in spatele acestor scene stralucitoare se afla adesea sacrificii uriase.

N-am crezut ca o sa ajung sa merg într-o expozitie de arta purtând pe fata o masca, dar nu asemenea faimoaselor masti prezente la Festivalul de la Venetia, ci anodinele masti chirurgicale, pentru a nu fi atacati de Covid19.

Recentele evenimente petrecute în America au scos la suprafata o problema care parea de multa vreme definitiv rezolvata, în tara tuturor posibilitatilor: rasismul. O rana dureroasa pentru o natiune tânara, dar din pacate o rana deschisa, în ciuda încercarilor de a o vindeca întreprinse, între altii, de industria cinematografica din Statele Unite.

Dupa Ziua Internationala a Copilului, Teatrul National din Bucuresti (TNB) a continuat prezentarea pe canalul YouTube a institutiei, atât a conferintelor culturale, cât si a spectacolelor de weekend. Astfel încât, iubitorii de teatru au putut urmari online între 5 si 7 iunie piesa de teatru a „Bardului din Avon”, Visul unei nopti de vara, un spectacol regizat de Petrica Ionescu, dupa traducerea poetei Nina Cassian, „un vis populat de zei si muritori, de duhuri, spiridusi si zâne, în interpretarea unor actori consacrati ai Teatrului National, carora li se alatura tineri artisti ai scenei bucurestene”.

Traim într-o perioada în care suntem efectiv invadati de filme, pe toate canalele mediatice, de la televiziunea clasica la internet. Din pacate, cantitatea, în acest caz, nu este echivalenta cu calitatea.

Ne-am luat cu problemele deciziei „stati acasa”si am trecut cu vederea ca înca din 28 februarie la Palatul Sutu a fost deschisa expozitia tematica Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar care trebuia sa dureze pâna pe 10 mai. Numai ca muzeul a fost închis pe perioada starii de urgenta cauzata de pandemia de coronavirus, iar acum, ca s-a redeschis pentru public din 23 mai, expozitia tematica, care prezinta carte veche româneasca si straina, documente pergament si harti, va putea fi vizitata la Palatul Sutu pâna pe data de 28 iunie, dupa cum anunta Muzeul Municipiului Bucuresti.

Aparent, toata lumea este oripilata de faptele macabre ale criminalilor în serie, indiferent ca acestia vin din viata reala sau din imaginatia scriitorilor ori scenaristilor. Totusi, exista ceva care îi face pe oameni sa resimta o bizara atractie fata de asemenea indivizi fara scrupule, a caror charisma, fie ea si malefica, nu poate fi pusa la îndoiala.

Pandemia ne-a frustrat de obiceiul de a asista „pe viu” la spectacole, expozitii si ne-a exilat în lumea aseptica digitala. Institutiile culturale, de nevoie, s-au adaptat la aceasta situatie si si-au transferat si ele activitatile online. Nu peste mult timp însa, toate acestea vor fi istorie, atunci când toate activitatile culturale vor reveni la normal, în matca lor, adica acolo unde le este locul, în salile care le-au fost dedicate de-a lungul timpului.

Impresionanta drama romantica produsa în 1953, în plin Razboi Rece, pelicula regizata de Fred Zinnemann a fost inspirata de romanul omonim, scris cu doi ani mai devreme de James Jones. Eroii sunt trei soldati americani stationati în Hawaii, surprinsi în vietile lor profesionale si amoroase în lunile premergatoare atacului de la Pearl Harbor.

„Daca nu ar parea tocit de atâta folosire, as fi ales drept motto al romanului meu acest adagiu al lui Dostoievski: «Frumusetea va salva lumea»”, marturisea scriitorul francez David Foenkinos într-un interviu. Referirea era la romanul sau Catre frumusete aparut la Humanitas Fiction în traducerea lui Daniel Nicolescu.

Vazand valul de fake-news si mesajele controversate, bizare si chiar absurde vehiculate si viralizate în mediul online, mai ales în ultimele doua luni, am putea fi tentati sa credem ca misterioasele guverne din umbra sau corporatiile atotputernice, decise sa reduca la tacere pe oricine le-ar putea deranja sau da în vileag planurile de stapânire a lumii reprezinta fenomene aparute de curând.

La începutul lunii iunie, editura Humanitas Fiction a lansat la Libraria Humanitas de la Cismigiu romanul Ministerul fericirii supreme al scriitoarei indiene Arundhati Roy (în traducerea Anei Maria Caia), despre care Denisa Comanescu, coordonatoarea colectiei Raftul Denisei unde a fost tiparita cartea, spune ca s-a vândut cel mai bine la editia din acest an al Bookfest.

Desi realizate de regizori celebri, desi au pe afis nume mari de actori, anumite productii cinematografice se bucura de o apreciere foarte redusa, la nivelul cinefililor de pretutindeni.

In acest an, Festivalul International George Enescu va avea loc in perioada 31 august – 22 septembrie 2019, avandu-l ca director artistic pe Vladimir Jurowski. Pentru aceasta editie, organizatorii au ales ca tema centrala Lumea in armonie, iar spectacolelese vor desfasura in mai multe locuri din Bucuresti, mai exact la Sala Palatului, Ateneul Roman, Sala Radio, Sala Mica a Palatului si Teatrul Excelsior.