STAREA DE VEGHE

 „Plamanii verzi” ai planetei, cum mai sunt numite padurile, se afla si ele intr-un moment de rascruce, pricinuit de activitati specific umane.

Organizatorii Expozitiei Universale din 1889, de la Paris, care comemora aniversarea a 100 de ani de la caderea Bastiliei si inceputul Revolutiei franceze, au organizat o competitie deschisa pentru proiectarea unei piese cu potential de unicat in lume. Din 107 propuneri, au selectat proiectul realizat de Gustave Eiffel impreuna cu arhitectul Stephen Sauvestre si inginerii Maurice Koechlin si Emile Nouguier.

Oamenii de stiinta nu au descoperit vreodata specii de animale care sa se deplaseze pe trei picioare. Cu exceptia unor reprezentari mitologice!

O descoperire uimitoare pe satelitul natural al Pamantului a fost raportata de agentia spatiala japoneza (Jaxa): o grota uriasa, care ar putea proteja astronautii dintr-o viitoare baza spatiala selenara impotriva radiatiilor si a variatiilor de temperatura foarte mari de la nivelul solului lunar.

Pandemia de coronavirus a avut si efecte pozitive aproape incredibile. Reducerea drastica a transporturilor publice terestre, aeriene si maritime, dar în special suspendarea temporara a unor activitati industriale au dus la o micsorare semnificativa a nivelului de poluare a apelor, solului si aerului.

Miticul personaj care si-a consumat propriile progenituri se pare ca are un fel de succesor în planeta noastra. Un studiu realizat de cercetatori ai Universitatii Washington, care a vizat activitatea placilor tectonice terestre, a pus în evidenta un fenomen greu de evaluat si mai ales nelinistitor pentru tot ce înseamna viata pe Pamânt.

La mii de kilometri departare de China, arheologii au reconstituit urmele unei parti din Marele Zid, însa construita în Mongolia pentru a tine sub control populatiile nomade.

Faimoasa constructie ce pare a sfida legile fizicii si în primul rând efectul fortei gravitationale terestre – Turnul din Pisa – a facut mereu obiectul unor studii, cercetari, dar si încercari de redresare prin mijloace tehnice dintre cele mai avansate.

Când vorbim despre dinozauri ne gândim aproape instinctiv la niste monstri colosali din Jurassik, numai ca si aceste animale, frecvent „popularizate” în filme de fictiune, includ specii dintre cele mai diferite. Inclusiv ca dimensiuni.

Le cunoastem înfatisarea din nenumaratele sculpturi menite nu doar sa imortalizeze un chip uman pentru posteritate, ci si sa glorifice personalitatea fiecaruia dintre ei. Si care ar putea fi exemplul cel mai potrivit, daca nu cel al imperatorului despre care istoricii si nu numai ei ne învata ca ar fi unul dintre stramosii poporului nostru, Traian.

La drept vorbind, este o curiozitate majora, insa nu o minune a naturii, ci o „malformatie” determinata de activitatile umane: in zona Ribeauville (Haut-Rhin) din Franta, albinele au ajuns sa produca o miere de culoare albastra, din pacate improprie comercializarii.

În general, nu ne prea dam seama ce bogatie faunistica are tara noastra, fiind dispusi mai degraba sa cerem de pilda decimarea ursilor, dupa ce ni s-a spus la „stiri” ca un exemplar care nu mai gaseste hrana în padurile carpatine „rarefiate” a atacat orataniile dintr-o gospodarie ori sa aplaudam macelarirea mistretilor de catre indivizi care considera ca a trage cu pusca e un sport nobil.

Lumea in care traim astazi (sau ne dam silinta s-o facem si ne iluzionam ca si reusim) este, poate mult peste jumatate, artificiala. Pornind, sa zicem, de la mancarea pe care o consumam zilnic si care, oricat am vrea noi sa o „alegem” cat mai naturala, este imbibata cu tot felul de chimicale, unele mai periculoase decat altele.

Apa dulce constituie, fara doar si poate, cea mai pretioasa resursa a planetei noastre, neputand fi egalata nici de aur, nici de diamante, nici macar de petrolul pentru care se inventeaza si se poarta razboaie nimicitoare.

Utilizarea imaginilor aeriene în investigatiile vizuale arheologice reprezinta o adevarata revolutie în acest domeniu extrem de sensibil, fie si numai prin faptul ca o mare parte din vestigiile trecutului omenirii se afla îngropate sub straturi de pamant si sub imense suprafete acoperite de vegetatie.

Se stie ca poluarea aerului, din ce in ce mai mare pretutindeni in lume, reprezinta o cauza importanta de deces prematur. Mexicul (de fapt, denumirea oficiala este Statele Unite Mexicane) se numara printre cele mai poluate tari de pe planeta si in special capitala, uriasa metropola Ciudad de Mexico, care numara circa 9 milioane de locuitori.

Sintagma de mai sus cu siguranta nu va fi agreata de multi consumatori ai bauturii considerate nobila si pe care in localurile de fite se cheltuiesc sume fabuloase.

Probabil marele domnitor roman si biruitor al otomanilor, care a stat toata viata ca un scut al crestinatatii in fata celui mai puternic imperiu de acum o jumatate de mileniu, nici nu va fi visat macar sa vada citadela care isi putea permite sa se ocupe de stiinte, de de cultura si altele ale spiritului.

Un fel de hobbiti ai marii, asa pot fi considerati locuitorii satului francez Equihen Plage, de pe coasta nordica a Hexagonului. O localitate deosebit de pitoreasca, si nu neaparat pentru faptul ca cei circa 3.000 de oameni sunt pescari pe mare care-si respecta cu sfintenie vechile traditii ale ocupatiei de baza (de pilda, lansarea pe mare a ambarcatiunilor prin alunecare pe busteni), ci mai ales datorita majoritatii locuintelor lor.

Daca o asemenea sinistra „premonitie” s-ar adeveri, ar fi cel mai cumplit cataclism planetar de pana acum la a carei origine s-ar afla omul. Revista de stiinta mondiala Biological Conservation s-a referit la pericolul disparitiei totale, in numai circa 100 de ani, a insectelor de pe planeta noastra, din cauza unei „prabusiri catastrofice a ecosistemelor naturale”.