STAREA DE VEGHE

Atat de variat in zilele noastre, jurnalismul scris nu e deloc tanar, cum s-ar putea crede. Ba, dimpotriva: istoricii domeniului se refera la inceputurile acestuia chiar inainte de Hristos!

Despre Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, se vorbeste aproape exclusiv în termeni istorici oficiali, de cele mai multe ori repetându-se lucruri pe care, în mod absolut logic si normal, ar trebui sa le cunoasca toti românii. Exista însa si aspecte mai putin cunoscute de public, mai mult sau mai putin „spectaculoase”, mai mult sau mai putin agreate de unii si de altii. Esenta Marii Uniri o constituie însa, credem noi, starea de spirit si actiunile concrete ale oamenilor obisnuiti care au trait acele zile înaltatoare. Iata, mai jos câteva asemenea „detalii” deosebite din contextul acestui moment memorabil!

Prestigiosul ziar Le Figaro nu „vede” deloc in termeni pozitivi viitorul planetei noastre si al omenirii. De altfel, un articol publicat aici preia predictiile absolut alarmante ale unui grup de cercetatori internationali, care ne plaseaza cumva in pragul extinctiei speciei.

Dupa cum cei mai multi dintre noi stiu, identificarea grupei de sange a fiecarui individ uman este foarte importanta din mai multe puncte de vedere, cel mai „simplu” motiv fiind legat de o eventuala transfuzie de la/catre persoana respectiva. Insa nu doar grupa sanguina este importanta.

Daca mergeti in China si vedeti in vazduh un stol de pasari, sunteti sfatuiti de unii „cunoscatori” sa evaluati bine ceea ce vedeti, fiindca s-ar putea sa aveti de-a face cu ceva greu de conceput. Mai exact, nici pasari, nici avioane, ci drone concepute sa spioneze populatia. Si pe vizitatori, desigur!

Cel putin trei tari din Extremul Orient, avand traditii stravechi in ceea ce priveste convietuirea armonioasa cu natura si utilizarea in mod prietenos a tot ce ne ofera aceasta, dar si rezultate uluitoare ale gandirii echilibrate, concretizate prin inventii si inovatii utilizate si astazi, dupa mii de ani de la realizarea lor, privesc spre viitor cu aceeasi eficacitate si decenta care au dat lumii intregi exemple magistrale de civilizatie si cultura. Ne referim la China, Japonia si Coreea (aceasta din urma luata in considerare la modul colectiv, social daca vreti, ca popor).

Se spune cateodata despre elementele opuse ca se atrag. Sau, de pilda, ca un om educat, civilizat, temeinic scolit da dovada musai si de conduita civilizata si caracter ales. Cel putin, asta ne place noua sa credem, insa nu mereu se intampla asa.

Cercetatorii au descoperit o noua explicatie a particularitatii stranii din creierul uman, numita déjà vu. Dr. Akira O’Conner, de la Universitatea din St. Andrew, a aratat cum fenomenul déjà vu reprezinta doar o modalitate prin care creierul uman isi verifica sistemul de memorie.

Nu, nu vorbim despre bani publici irositi ori „scursi” in buzunarele unor baieti destepti. Insa undeva, intr-o zona de desert situata intre New Mexico si granita dintre SUA si Mexic, se va ridica un nou oras, potrivit CNN.

Exista creaturi umane care considera ca animalele sunt un fel de instrumente de folosit exclusiv pentru a se profita de ele. Ca, adica, nu pot simti durere, teama si afectiune, foame si sete, ca poti face cu ele orice. Si, intrucat in lantul trofic exista numeroase specii aflate sub cea umana, uciderea acestor vietati inainte de a fi mancate de om se face cu legitimitatea pe care singuri ne-am acordat-o, intr-un trecut indepartat.

Organizatia Natiunilor Unite pentru alimentatie si agricultura (FAO) a facut publica o informatie halucinanta, chiar daca e suta la suta reala si explicabila, din domeniul pescuitului mondial: nu mai putin de 35% din pestele prins si destinat consumului nu ajunge niciodata in farfuriile noastre!

Pare destul de greu de crezut, însa traim pe un corp cosmic care, în termeni comuni ai oamenilor,  constituie un tezaur de o dimensiune si valoare inimaginabil de uriasa.

Mica tara din Asia rasariteana si-a dobândit un binemeritat loc de top pe harta turismului mondial, fiind astfel foarte îndragita de amatorii de calatorii pe mapamond. În chip firesc, principala „perla” în acest sens este capitala Bangkok, unde uscatul si apele ancestrale se armonizeaza aproape la modul sublim cu traditiile si cu spectacolele feerice oferite de localnici oaspetilor veniti din toata lumea.

Nu stim daca de-a lungul istoriei civilizatiei umane multimilenare au existat in mod constant perioade in care harta lumii sa fi ramas neschimbata.

Intr-o epoca in care aproape intreaga lume traieste dupa reguli haotice (!), ignorand parca ostentativ tot ce tinea echilibrul multimilenar al civilizatiei umane, lunecosul domeniu al sentimentelor (din pacate, de aceasta data nu putem sa-i alaturam si ideea de etica, de bun-simt nativ, caci instinctele primare tind sa puna stapanire deplina pe fiinta „omului nou”) cauta si pune in aplicare cele mai socante modalitati de satisfacere a pornirilor morbide din subconstientul tot mai multor semeni.

N-o sa va vina sa credeti, dar exista un muzeu dedicat licorii bahice. Si unde altundeva, daca nu la Bordeaux, aici inaugurându-se în 2016 cel mai mare si mai modern muzeu al licorii bahice din lume. Vazut din exterior, edificiul ai zice ca seamana cu o carafa imensa sau cu... un OZN surmontat de o trompa; totul, acoperit cu 4.000 de panouri de sticla si aluminiu. Ma rog, efectul vizual al acestei constructii futuriste ramâne totusi în planul secund, de îndata ce vizitatorul patrunde în „pântecele monstrului”, unde va avea pasionante experiente interactive în legatura cu tot ce poate însemna „divina sticla” ce poarta într-ânsa mirabila licoare.

Teama de necunoscut, superstitii, eresuri, amenintari imaginare – toate acestea si alte asemenea trairi si închipuiri fac parte, dintotdeauna, din însasi fiinta umana. Iar Luna, deseori asociata si cu noaptea, cu ideea de întuneric si cu cea de mister si neliniste, a determinat ridicarea în jurul sau a unui întreg esafodaj de spaime. Unul dintre motive era schimbarea culorii astrului noptii, asa cum s-a întâmplat în contextul recentei eclipse totale din luna iulie, „acea Luna” considerându-se ca a luat culoarea sângelui. Si nu doar în Europa.

Apocalipsa dezlantuita la mijlocul verii în Grecia prezinta, pentru omul obisnuit si neinformat (sau „informat” de televiziunile comerciale hamesite dupa mult-râvnitul rating suprem si artizane de stiri „incendiare”!!!), o serie de detalii mai greu de înteles si de interpretat corect.

Nu de putine ori, istoria – care ar trebui sa elucideze nenumaratele necunoscute ale civilizatiei umane – aduce mai multe semne de întrebare, controverse, dar si erori, câteodata de o gravitate extrema sau chiar falsuri abil executate, în ideea avantajarii anumitor populatii si tari si a „desfiintarii” altora.

Cea mai mica maimutica. Se numeste ouistiti pigmeu (Cebuella pygmae) si este totodata cea mai mica primata din lume. isi petrece mare parte din timp scormonind in trunchiurile copacilor, pentru a recolta seva. Puii sai nu cantaresc mai mult de 20 g si se pot agata de degetul unui om. Habitatul sau se afla in padurile umede din America de Sud. Are greutatea intre 110 si 200 g, la o talie de 12-15 cm (cu exceptia cozii, care masoara circa 20 cm).