STAREA DE VEGHE

Se spune ca esti la fel de varstnic ca sistemul tau imunitar. Cercetatorii Universitatii Stanford si cei de la Institutul Buck pentru Cercetari privind Imbatranirea au construit un „ceas de imbatranire inflamatorie”, pentru a prezice cat de puternic este sistemul tau imunitar, cat de curand vei deveni fragil sau daca ai probleme cardiovasculare ascunse care ar putea provoca dureri de cap clinice dupa cativa ani. In acest studiu, oamenii de stiinta au cercetat o substanta transmisa de sange a carei abundenta poate accelera imbatranirea cardiovasculara.

Peste jumatate din râurile lumii înceteaza sa curga cel putin o zi pe an. Un studiu condus de cercetatori de la Universitatea McGill si INRAE a constatat ca între 51% si 60% din cei 64 de milioane de kilometri de râuri si cursuri de apa de pe Pamânt pe care le-au investigat nu mai curg periodic sau seaca o parte din an.

O stire formidabila, preluata in a doua jumatate a lunii iulie in mass-media, s-ar fi cuvenit sa ocupe neconditionat prim-planul atentiei publicului roman, pentru ca ea vorbeste despre valori romanesti autentice, de astazi si de maine: „Echipa de robotica a Romaniei a castigat locul 1 la campionatul mondial de la Chicago”.

Oamenii de stiinta din Noua Zeelanda au denumit o specie de insecta de mici dimensiuni dupa personajul Frodo Baggins, din romanul fantastic „Lord of the Rings” („Stapanul Inelelor”) de J.R.R. Tolkien.

Nu departe de Timisoara, ascuns intre dealurile superbe ale Lipovei, se afla singurul sat de forma circulara din Romania. Localitatea Charlottenburg a fost intemeiata in anul 1771, in timpul Mariei Tereza, de catre seful administratiei banatene de atunci, contele von Clary und Aldringen.

Pare de necrezut ca un intins tinut considerat prin definitie neospitalier – ne referim la Antarctica, supranumita „taramul gheturilor vesnice” – deja a devenit un obiectiv important preferat de relativ multi turisti.

In apele Caraibelor, in cele din jurul Peninsulei Florida, al Americii Centrale si al Americii de Sud, traieste o specie de peste cu talie redusa, dar care are o particularitate foarte curioasa, unica pentru aceste creaturi acvatice.

S-ar putea spune, la fel de corect, si ca omul isi sapa singur groapa, fiindca poluarea actuala este determinata aproape exclusiv de actiunile umane. Iar ideea de decimare nu este deloc exagerata, din nefericire.

 „Exista in esenta un val in comunitatea stiintifica pentru a clasifica toate tipurile de celule intr-o mare varietate de organisme diferite”, a explicat Bo Wang, profesor asistent de bioinginerie la Universitatea Stanford.

In pofida a numeroase tendinte si strategii globale, devine tot mai clar ca mineritul subteran nu se afla nici pe departe pe cale de disparitie.

Despre cristale se spune ca sunt „ADN-ul Terrei, amprenta chimica a evolutiei, depozite in miniatura ce contin arhivele transformarilor planetei de-a lungul a milioane de ani”.

O scrisoare recent descoperita, scrisa de Albert Einstein in 1949, prezinta intr-o lumina noua ideile sale despre pasari, albine si a legaturilor lor cu fizica, potrivit unui studiu recent a corespondentei sale. Savantul a teoretizat ideea ca aceste vietuitoare pot oferi indicii vitale despre modul in care functioneaza fizica si elementele care fac ca pasarile si albinele sa zboare.

Binecunoscuta ferocitate a infioratorului Tyranosaurus Rex pare sa fi fost depasita in vremurile stravechi de un semen al lui, ale carui ramasite au fost (re)descoperite intr-un depozit al muzeului de paleontologie Royal Tyrrell din Alberta (Canada), singurul muzeu dedicat exclusiv studiului vietii antice.

 Unica in lume, Sturminster Newton Hill, din sudul Angliei, este cea mai longeviva moara de apa in functiune. Situata pe malul raului Stour din comi­ta­tul Dorset, ea a fost construita si a inceput sa macine – atentie! – in anul 1016, iar de cu­rand, nu­mai in luna apri­lie a macinat mai mult de o tona de grau.

Cea mai veche paine din lume are o varsta la care probabil multi oameni doar isi permit sa viseze: nu mai putin de 129 de ani! Si nu vorbim despre resturi descoperite de arheologi pe fundul vreunui vas de lut, ci despre o paine autentica, intr-o forma excelenta, ale carei calitati nu s-au pierdut nici dupa atata timp.

Un maestru bucatar spaniol pe nume Ángel León, devenit renumit servind fructe de mare „inovatoare”, a descoperit ca semintele de iarba de mare au cu 50% mai multe proteine decât orezul, iar planta stocheaza carbonul mult mai repede decât o padure tropicala. Ar putea fi cerealele marine comestibile?

O problema dificil de rezolvat o reprezinta generarea de energie suficienta pentru ca robotii autonomi sa se poata deplasa. Daca in loc sa-si stocheze propria energie, aceasta ar putea fi produsa la contactul cu materialele pe care le gaseste pe parcurs?
 Acesti roboti pot „adulmeca” suprafetele metalice ce vor constitui sursa de energie fara a utiliza un computer sau a avea nevoie de o baterie. Prin conectarea unitatilor de alimentare la rotile din partea opusa, robotul navigheaza in mod autonom catre suprafetele din aluminiu si departe de pericolele care ii blocheaza sursa de energie.

Daca asupra originii vietii terestre exista teorii ce intra in general in sfera de intelegere umana, destul de diferit stau lucrurile cu Universul, unde parametrii masurabili sunt mult mai sensibili, chimia jucand aici rolul esential.

Cu totul insolita, o recenta descoperire greu de anticipat a oamenilor de stiinta da un sens aparte binecunoscutei descrieri umane de „persoana toxica”.

Simulari virtuale, realizate pe calculator de catre experti australieni, sugereaza ca o combinatie de vânatoare intre oameni infometati si schimbari climatice dramatice au dus la disparitia impunatoarelor si puternicelor animale, acum peste 4.000 de ani.