MINUNI ALE LUMII

In calitatea noastra de fiinte pamantesti ganditoare, ne place sa definim metaforic uneori alte vietuitoare, pe care le simtim sau le consideram apropiate de noi, intr-un anume fel.

Inspirati de frumoasa idila din „Vacanta la Roma”, filmul cu Cary Grant si Audrey Hepburn in rolurile principale, multi afirma ca Roma ar fi orasul indragostitilor. Altii, in schimb, rezerva aceasta denumire Parisului. Muzeele, gradinile, cafenelele si cofetariile ispititoare ale Orasului-Lumina au inspirat pasiuni inca de la debutul perioadei romantice in arta si literatura, la inceputul secolului XIX. Astazi, in plin secol al tehnologiei spatiale, Parisul ramane o urbe fascinanta, care-i asteapta cu bratele deschise, mai ales in perioada Sarbatorilor, pe toti romanticii, indiferent de varsta...

Saptamana trecuta am vazut cum o jucarie poate sa scrie istorie. Povestea papusilor, intinsa pe milenii intregi, prezinta aspecte fabuloase despre ceea ce se poate realiza chiar asa: in joaca.

„Papusa reprezinta unul dintre cele mai incantatoare instincte ale copilariei feminine. Sa o ingrijesti, sa o piepteni, sa o imbraci si s-o dezbraci, sa o educi, sa o dojenesti, sa o adormi, sa o rasfeti, sa-ti inchipui ca acel ceva este cineva – intreg viitorul unei femei se afla acolo. In timp ce viseaza si boscorodeste vrute si nevrute, alcatuind mici trusouri si ticluind mici scutece, cosand rochite, corsaje in miniatura si bentite, copila devine fetita, fetita devine domnisoara, domnisoara devine femeie. Apoi, primul ei copil e continuarea ultimei papusi.”

Saptamana trecuta aratam ca teritoriul Rusiei este plin de vestigii ale unor impresionante civilizatii stravechi, prea putin sau chiar deloc cunoscute. Cercetarile stiintifice dezvaluie, pas cu pas, lumi uimitoare, ce ies in evidenta prin detalii particulare insolite.

Din Carelia, la vest, pâna în Ciukotka, la est, pamânturile rusesti de azi mustesc de istorie. O istorie mai degraba tainuita, dar cu atât mai fascinanta, care poate evoca vremuri de acum mii de ani.

Cu alura sa imperiala, se spune ca el este, incontestabil, stapânul înaltimilor din zona Muntilor Altai. Soimul alb care traieste în aceste locuri aproape inaccesibile noua e cel mai maiestuos din lume din specia lui. Din nefericire, tocmai datorita nobletii sale, precum si imaginii speciale dobândite în tarile din Golf, a devenit si el una dintre numeroasele victime ale lacomiei si trufiei omului.

O zona a Africii de comert înfloritor, dar si din care conflictele nu lipsesc este cea a Etiopiei. Aceasta e foarte cunoscuta ca a doua cea mai veche tara crestina din lume (dupa Armenia), aici circa jumatate din populatie fiind totusi musulmana. De-a lungul istoriei, cele doua comunitati au trait împreuna, uneori în pace, alteori nu.

Probabil greu de crezut de catre unele persoane, intre crestinism si islamism exista numeroase similitudini, mergand pana la identitatea unor personaje de prim-rang din cele doua religii.

Metropola denumita astazi Sankt Petersburg, al doilea oras ca marime din Rusia, dar considerat cel mai frumos si unul dintre cele mai fascinante de pe mapamond, traieste intr-un cadru natural deopotriva feeric si unic.

Populatia Kogi traieste în armonie deplina cu natura care le ofera acestor oameni – considerati salbatici de cei mai multi semeni traitori în orasele sufocate de automobile, blocuri de beton, poluare, dar tot mai sarace în spatii verzi.

Daca istoria populatiei Kogi nu a fost prietenoasa cu ea, invazia conchistadorilor albi insemnand inceputul sfarsitului pentru civilizatia si cultura infloritoare din epoca precolumbiana, grupurile refugiate in Sierra Nevada au reusit sa pastreze si sa duca mai departe vechile traditii si un mod de viata curat, ingemanat perfect cu natura.

Nativii sud-americani cunoscuti sub numele de Kogi, adunati intr-o comunitate asezata in Sierra Nevada de Santa Marta (Columbia), traiesc de sute de ani un cumplit cosmar, ce pare fara sfarsit.

Fara niciun fel de indoiala, deja ati inteles ca vom vorbi despre sah, care poate fi considerat exercitiul suprem prin care orice om de pe planeta poate dovedi masura reala a capacitatilor sale intelectuale, psihologice si de caracter.

„Valea Sfintilor” (Traoñienn ar Sent, in limba locuitorilor Peninsulei Bretania) este un proiect asociativ de ridicare a unor statui monumentale de granit, inalte de la 2,5 metri pana la 7 metri, pe colina Quenequillec, situata la numai 230 m altitudine, in apropierea comunei Carnoët. Uriasii de piatra reprezinta efigiile celor peste 1.000 de sfinti bretoni care, potrivit legendelor locale, au fondat prima comunitate de credinciosi de aici.

Nu exista foarte multe locuri pe intinsul Europei care sa evoce una dintre paginile cele mai spectaculoase ale vremurilor de mari rascoliri din Evul Mediu, legate de numele cavalerilor teutoni. Razboinici redutabili foarte temuti in confruntarile armate, barbatii in armuri au fost deopotriva si ctitori de cetati si asezari umane stabile, dar si de locasuri de cultura.

Undeva, in Marea Irlandei, la distanta nu prea mare de coastele britanice si scotiene, se afla o insula mica, dar cu o istorie si traditii de care ar fi mandru orice pamantean. De altfel, nu intamplator, intr-un sondaj recent referitor la cele mai agreate destinatii de locuire de pe intreaga planeta, alaturi de teritorii exotice de vis, intre primele zece preferinte apare si Insula Man (numita Ellan Vannin, Mann sau Mannin in limba maneza sau Insula Mona in latina).

Shivta, un sat vechi din sudul desertului israelian Negev, s-a înscris pe firmamentul marilor situri arheologice dupa ce aici s-a descoperit un fragment de zid care se crede ca reprezinta botezul lui Iisus Hristos, cea mai veche reprezentare a Mantuitorului cunoscuta în Israel. Mai recent, cercetatorii, au (re)gasit aici circa 140 de artefacte disparute de mult din sat, care au aparut într-o arhiva din Ierusalim, închise într-o valiza cu mai mult de 80 de ani în urma.

Artistul plastic Marcel Aciocoitei este unul dintre reprezentantii actuali de marca ai acestei stravechi meserii, desi el se remarca mai degraba printr-o modestie de-a dreptul condamnabila.

Candva, era foarte temut datorita fortei, dar si ferocitatii sale. Pe alocuri, teama naturala a omului fata de acest pradator inca persista, insa respectul si veneratia de odinioara fata de semetia sa monarhica a palit dramatic.