MINUNI ALE LUMII

Majoritatea utilizatorilor imaginii mandalei o definesc ca fiind o reprezentare a Universului perfect. In limba sanscrita, acest cuvant inseamna „cerc”, care se stie ca e considerat figura geometrica perfecta. Dar o mandala poate fi utilizata si pentru calauzirea unei persoane intr-o calatorie de autocunoastere si dezvoltare personala, cel mai frecvent prin meditatie.

Pe teritoriul satului Katskhi din regiunea Imerethia, aflata în Georgia, o stanca perfect verticala de forma unui stalp, înalta de circa 40 de metri, este venerata de localnici sub denumirea „Stapul vietii” (în georgiana –Kac’xis Svet’i). Ea simbolizeaza „Adevarata Cruce” si este învaluita în aura legendelor.

Pentru arheologi si pentru cei interesati de vestigiile stravechi, nu este un secret ca in multe locuri de pe planeta se afla sub apele unor lacuri, fluvii sau pe funduri de mare ramasite nu doar ale unor cladiri scufundate, ci orase si cetati intregi. O descoperire recenta a cercetatorilor turci a fost facuta insa intr-un context cu totul neobisnuit, iar rezultatele investigatiilor au adus surprize pe masura.

Este cunoscut pe intreg mapamondul, datorita ritualului All Blacks, echipa nationala de rugby a Noii-Zeelande (mai nou, insusit si de baschetbalisti), care inaintea fiecarui meci il executa intr-o armonie perfecta, deopotriva pentru spectacol si pentru a-si intimida adversarii. Dansul haka se executa si cu alte ocazii festive, odinioara inaintea plecarii la razboi, ca un element definitoriu pentru intreaga populatie maori. Pentru ca, la origine, el a semnificat apropierea mortii, urmata de triumful vietii.

Precolumbienii, adica cei care au locuit in America Centrala si America de Sud inainte de asa-zisa descoperire a marelui continent de catre Cristofor Columb (exact la ora 2:00 a zilei de 12 octombrie 1492!), se identifica printr-un numar impresionant de mare de populatii diferite, cei mai cunoscuti fiind mayasii, incasii, olmecii, toltecii s.a.

Grotele si pesterile locuite de oamenii primitivi cu zeci de mii de ani in urma, acolo unde stramosii nostri au exersat si ceea ce astazi numim „arta parietala preistorica”, ne arata cel mai frecvent siluete de animale si de oameni, simboluri – spunem noi – geometrice, precum si multe contururi de maini. De unde curioasa „apetenta” pentru a reprezenta aceasta importanta parte a corpului uman?

In Carpatii romanesti, mai exact in Masivul Rodnei, drumetii pot admira o formatiune stancoasa neobisnuita, plina de maretie, fascinatie si mister.

Legendara populatie scandinava a razboinicilor neînduplecati, care erau totodata navigatori foarte priceputi si descoperitorii unor teritorii foarte îndepartate, releva astazi, în urma unor descoperiri arheologice de exceptie, aspecte ale societatii si civilizatiei sale surprinzatoare si fascinante.

De cand fiinta umana si-a deschis ochii catre lumea inconjuratoare si a ridicat privirile spre inaccesibilul cer, universul ocult pe care il numim practici magice i-a invadat existenta, imbracand cele mai bizare si mai complexe forme.

Pretutindeni pe Terra exista reprezentari, vechi de sute si mii de ani, extrem de stranii, ale unor personaje care poarta in mana obiecte ce seamana izbitor cu posetele de astazi sau, daca vreti, cu niste valize diplomat.

Chiar daca am putea spune ca în ziua de astazi nimic nu ne mai poate mira cu adevarat, o idee precum cea de mai jos nu ne lasa chiar indiferenti. Ma rog, totul se datoreaza educatiei moderne, care pretinde ca anumite realizari si descoperiri nu pot apartine strict decat unei anumite epoci, si nu alteia. Si aceasta, în pofida unor evidente frapante.

In Cairo, capitala uneia dintre cele mai vechi si mai stralucitoare civilizatii de pe glob, incearca sa supravietuiasca vremurilor moderne o arta unica, specifica artizanilor de aici: khayamiya sau traditionalele imbinari de tesaturi egiptene.

O cetate fabuloasa, veche de multe veacuri si pierduta undeva, in timp, a fost redescoperita si explorarea sa reluata cu numai cativa ani in urma, cu ajutorul celor mai noi tehnologii. Insa, dincolo de performantele metodelor actuale de cercetare, specialistii sunt fascinati de ceea ce au (re)gasit in jungla guatemaleza.

Teritoriul lor este traversat de un râu. Aproximativ 2.200 de indigeni sud-americani ce apartin populatiei Matsé (în Brazilia li se spune Mayoruna) traiesc pe cele doua maluri ale râului Yaquerana, care marcheaza granita internationala dintre Peru si Brazilia. Pentru ei însa, pamânturile aflate de o parte si de cealalta a acesteia formeaza un singur teritoriu. „Noi nu cunoastem frontiere”, spun ei. Totusi, astazi sunt amenintati cu pierderea stravechilor locuri de bastina în favoarea companiei petroliere canadiene Pacific Rubiales.

Omul s-a aflat dintotdeauna pe toata suprafata Pamantului, diferentele anatomice nefiind de natura sa „elimine” din cadrul speciei o anume rasa ori alta. In schimb, animale din specii diferite au trait si traiesc numai in anumite zone ale planetei; cu unele exceptii, care au insemnat o veritabila colonizare la distante foarte mari, datorata in primul rand omului.

Am prezentat in numarul precedent cateva informatii generale privind originea si vechimea jocurilor cu mingea, manifestari atat de populare si in zilele noastre. Insa dincolo de amanuntele spectaculoase si pe alocuri anecdotice, aceste vechi activitati, incredibil de raspandite in America Centrala precolumbiana, includeau in mod esential o latura mai mult decat sinistra, de neconceput astazi.

Pare o asociere cel putin ciudata, insa nu este deloc asa. Jocurile cu mingea si ideea de echipa care evolueaza pe un teren special, in fata unor spectatori nu au fost inventate de europeni, ci in cu totul alte parti ale lumii, cu milenii in urma. Iar acest lucru il sustin cu dovezi incontestabile arheologii.

Exista dovezi suficiente pentru a afirma ca inteligenta si inventivitatea umana sunt conditionate la modul vital de natura, cu tot ce inseamna ea: plante, nevertebrate, pasari, pesti, mamifere. Cel mai bun exemplu in acest sens il constituie incredibilele inventii ale lui Leonardo da Vinci.

Marea literatura a lumii nu înseamna doar valoare literara recunoscuta ca atare de criticii si istoricii domeniului, ci, înainte de orice, cartile care au trecut asa-numita proba a timpului. În aceasta categorie poate fi încadrat si romanul de aventuri pentru copii si tineri „Robinson Crusoe”, scris de Daniel Defoe. „O fictiune superba!” – spun multi cititori. Da, actiunea a izvorat partial din imaginatia autorului, care a pornit de la un caz real, însa insula lui Robinson chiar exista. Si constituie o atractie deosebita...

De multa vreme, eterna dilema in buna parte stiintifica – Ce a fost mai intai, oul sau gaina? – a devenit nu doar o intrebare retorica, ci si un subiect anecdotic. Cu toate acestea, lumea in care traim cu totii (oameni si plante, gaze si mamifere salbatice sau domestice) ne dovedeste pe zi ce trece ca pastreaza o imensa rezerva de lucruri minunate, ce nu inceteaza sa ne surprinda, pana la a ne soca.