ASTAZI IN ISTORIE

Unul dintre cei mai contoversati presedinti americani, Nixon s-a nascut in Yorba Linda, California, in familia unui bacan. Mama lui, adepta a religiei quakerilor, a manifestat o profunda influenta asupra lui si i-a stimulat dorinta de a invata. Extrem de inteligent si de ambitios, tanarul Nixon a absolvit liceul cu note mari, dar nu s-a putut inscrie la Harvard din cauza lipsei banilor, urmand in schimb Colegiul Whittier, o institutie fondata de quakeri, unde s-a remarcat prin abilitatile lui verbale si talentele sportive.

Al doilea fiu al lui William Pitt, conte de Chatham, un faimos politician din secolul al XVIII-lea, William Pitt Jr a fost educat exclusiv acasa, deoarece tatal sau ura scolile publice. Un copil precoce, William Jr a intrat la Universitatea Cambridge pe cand avea doar 14 ani si a fost ales membru al Parlamentului in 1781.

Nascut la Bologna, in 1874, dintr-un tata italian si o mama irlandeza, Marconi a studiat fizica si a devenit interesat de transmisiile undelor radio dupa ce a aflat de experimentele fizicianului german Heinrich Hertz. La doar 20 de ani, incepe propriile experimente la Bologna si curand va reusi sa transmita un semnal radio la o distanta de peste 2 km. Dar, fiindca initiativele lui nu au fost primite cu entuziasm in Italia – dimpotriva, el a fost ridiculizat – a plecat in 1896 in Anglia, unde a infiintat o companie de telegraf fara fir, reusind sa transmita semnale la aproape 20 km distanta.

Unul dintre cele mai controversate personaje din istoria Statelor Unite, George Armstrong Custer s-a nascut in Ohio, dar si-a petrecut o mare parte a adolescentei in casa surorii sale vitrege din Monroe, Michigan. Dupa ce a absolvit Scoala Normala McNeely, s-a inscris la Academia Militara, pe care a absolvit-o ultimul din clasa lui, in iunie 1861.

1893 a fost anul în care Noua Zeelanda a implementat, pentru prima oara în istorie, sufragiul universal, acordând drept de vot si femeilor (chiar si celor Maori) care împlinisera 21 de ani la data alegerilor. Acest drept a venit dupa doua decenii de campanii intense, întreprinse de sufragetele neozeelandeze Kate Sheppard si Mary Ann Müller. Politicienii barbati s-au opus cu înversunare acestei masuri, pe considerentul ca locul femeilor este „la cratita, nu la vot”, dar fostul premier John Hall, un reputat politician conservator, a reusit sa-si convinga partidul sa treaca legislatia prin Parlamentul local.

Pe numele lui adevarat François Marie Arouet, Voltaire a vazut lumina zilei la Paris, în sânul unei familii înstarite si, între 1704 si 1711 a fost educat la colegiul iezuit „Ludovic cel Mare”, pasiunea sa pentru dramaturgie datorându-se, în mare masura, pieselor puse în scena aici. Desi tatal lui, notar, voia sa-l îndrepte catre o cariera juridica, tânarul Francois s-a simtit atras mai mult de literatura, începând sa frecventeze cercurile literare ale epocii.

Fiu al unui bogat avocat originar din Kasmir, Jawaharlal Nehru a fost educat în Anglia, mai întâi la Harrow School, apoi la Trinity College, Cambridge. Dupa studii de drept la Londra, a revenit în India în 1921, lucrând ca avocat. În 1916 s-a casatorit cu Kamala Kaul care, un an mai târziu, i-a daruit o fiica, Indira. În 1919 s-a alaturat Congresului National Indian, care pleda pentru o mai larga autonomie fata de britanici. În anii 1920 si 1930, inspirat de personalitatea lui Mohandas Gandhi, Nehru a intrat în conflict cu autoritatile coloniale, fiind în repetate rânduri întemnitat.

In aceasta zi, acum mai bine de doua veacuri, vajnica Prefectura a Politiei din Paris emitea un ordin prin care femeilor li se interzicea cu desavarsire sa poarte in public pantaloni – obiect vestimentar considerat strict barbatesc. Singura abatere acceptata era in cazul femeilor care purtau pantaloni „din motive medicale” (desi nu se preciza care ar fi fost aceste motive). Cert este ca, daca o femeie era vazuta pe strazile Capitalei in pantaloni si nu avea un certificat medical doveditor, era pe loc arestata.

Sfarsitul Primului Razboi Mondial a provocat un haos generalizat in fostele provincii austro-ungare. Pe 30 octombrie 1918, Otto Roth, un lider bolsevic maghiar, si locotenent-colonelul Albert Bartha, seful Statului Major al Comandamentului Militar Timisoara, au participat la Budapesta la intrunirea liderilor politici maghiari, care doreau sa pastreze Ardealul si Banatul in componenta noii Republici Maghiare a Sfaturilor, condusa de bolsevicul Bela Kuhn. A doua zi, la Timisoara, Otto Roth a proclamat Republica Banateana si a declarat ca va ramane atasat noului guvern maghiar.

Al doilea fiu al împaratului roman Vespasian si al Flaviei Domitilla, Domitian s-a aflat la Roma în „anul celor patru împarati” (69 d.Hr.) si doar norocul sau proverbial l-a ajutat sa scape cu viata, dupa represaliile ordonate de efemerul împarat Vitellius.

Omul al carui nume a devenit sinonim cu bigotismul religios si fanatismul crud s-a nascut in 1420, la Valladolid, fiind nepotul unui renumit cardinal si teolog dominican, Juan de Torquemada. Gratie relatiilor sale suspuse, tanarul Tomas a devenit abate al manastirii Santa Cruz de Segovia la doar 32 de ani si va detine aceasta functie vreme de 22 de ani. A fost strans asociat cu politica religioasa a regelui Ferdinand al II-lea si a reginei Isabella I, carora le-a fost confesor si sfetnic.

Nascut in 1839, in principatul Sigmaringen, ca al doilea fiu al printului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen (ramura catolica a familiei Hohenzollern) si al sotiei sale, printesa Josephine, Carol a absolvit, potrivit traditiei familiei, scoala militara de cadeti din Münster, devenind sublocotenent de dragoni.

Considerat una dintre cele mai influente personalitati din istoria Italiei, Sfantul Francisc s-a nascut in 1181 (1182, dupa unii istorici), ca Giovanni di Pietro di Bernardone, la Assisi. Abia intors dintr-o calatorie de afaceri in Franta, tatal lui, Pietro din Bernardone, care era un bogat negustor, a decis insa sa ii schimbe prenumele, din Giovanni in Francisc. Micul Francisc a avut o copilarie fericita si o tinerete zvapaiata, fiind implicat inclusiv in numeroasele ciocniri armate purtate intre statuletele italiene. Intr-una din ele, a fost ranit si luat prizonier. Dupa un an de prizonierat, grav bolnav, a fost rascumparat de tatal sau si a renuntat la viata de huzur de pana atunci, dedicandu-se rugaciunii, dupa ce a avut o viziune a lui Hristos, care l-ar fi indemnat: „Mergi si repara casa mea, care se ruineaza” – o referire la Biserica Catolica.

Una dintre cele mai importante batalii din cursul Razboiului de 100 de ani, lupta de la Poitiers s-a desfasurat intre armata engleza, condusa de Eduard, Printul Negru, si cea franceza, avandu-l in frunte pe regele Jean al II-lea. Invadand Franta, Eduard a pradat si ars mai multe orase, in drumul sau spre Paris, dar s-a impotmolit la asediul orasului Tours.

Debarcarea trupelor americane si britanice in Sicilia, in 1943, a fortat iesirea Italiei din razboi, iar noul guvern italian a dispus arestarea fostului dictator, Benito Mussolini. Furios, Hitler a ordonat eliberarea acestuia, misiunea fiind incredintata capitanului SS Otto Skorzeny. A urmat unul dintre cele mai indraznete raiduri din istorie, Operatiunea Stejarul (Eiche, in limba germana). Pe baza informatiilor oferite de serviciile de spionaj. Skorzeny a aflat ca „Ducele” era tinut sub paza a 200 de carabinieri la un hotel din Campo Imperatore, o statiune de schi din masivul Gran Sasso, muntii Apenini.

Inainte de urcarea pe tron a lui Petru cel Mare, Rusia era o tara inapoiata, traind undeva la granita Evului Mediu, o tara macinata de superstitii, saracie si care, desi beneficia de imense resurse, nu avea nici flota, nici armata, nici administratie performanta. Dupa calatoria facuta incognito prin vestul Europei, noul tar a decis sa transforme din temelii Rusia, revizuind calendarul traditional, introducand schimbari in privinta scrierii chirilice, transformand radical armata si flota Rusiei si impunandu-le compatriotilor sai sa renunte la barba, pe care o vedea ca un semn al inapoierii, prin contrast cu vest-europenii „moderni” pe care-i intalnise in peregrinarile sale si care aveau, cel mult, mustata.

Dupa ce tentativele de încheiere a unui acord de pace între unguri si otomani au esuat, în iunie 1526 ostile sultanului Soliman ataca, urcand pe Dunare, catre Ungaria. În mod inexplicabil, în loc sa contraatace în acel moment, regele Ungariei, Ludovic al II-lea a preferat sa se retraga, dand otomanilor posibilitatea de a-si concentra toate fortele la un loc.

Nascut la Washington, in 1895, intr-o familie de origine germano-elvetiana, John Edgar Hoover a trait toata viata in acest oras. Inca din liceu s-a dovedit o fire conservatoare (criticii lui ar spune chiar „retrograda”), pledand, la orele de dezbateri publice, pentru ca femeilor sa nu li se acorde drept de vot, iar pedeapsa cu moartea sa nu fie abolita.

Dornic de noi cuceriri, in anul 777 regele francilor, Charlemagne, a patruns in Spania cu doua armate, una prin Pirinei si alta prin Catalonia, la est. Mergand in fruntea armatei din vest, Charlemagne a cucerit Pamplona si s-a indreptat impotriva capitalei Al Andalus. Dar tocmai atunci i-a parvenit vestea ca in Saxonia se declansase o revolta contra stapanirii sale. Charlemagne a fost nevoit sa se retraga, nu inainte de a impune un tribut in aur localnicilor.

Desi multe ziare ale vremii si nemuritorul „Nenea Iancu” au dat acestui eveniment un aer de opereta, ironizandu-l in fel si chip, „Republica de la Ploiesti” a fost o conspiratie in toata regula, in care au fost implicate multe personalitati de seama ale epocii.