ASTAZI IN ISTORIE

Conform calendarului traditional, data de 10 ianuarie 49 i.Hr. reprezinta ziua in care a izbucnit Marele Razboi Civil Roman sau, mai simplu, „Razboiul civil al lui Julius Caesar”. Cu aceasta denumire, istoria antica marcheaza gestul de fronda facut de Caesar la adresa liderului politic al Republicii Romane, Gnaeus Pompeius Magnus. Practic, Julius Caesar trecea Rubiconul la 10 ianuarie, adica granita Pepublicii Romane (venind dinspre nord, din Galia Cisaplina). Ii era interzis prin lege sa faca acest lucru si Caesar provoca astfel unul dintre ultimele conflicte militare interne ale Republicii Romane, inainte de a deveni imperiu.

Din 1929, Eliot Ness si echipa sa de investigatori („Incoruptibilii”) au cercetat abaterile de la legea prohibitiei ale lui Al Capone. Agentul Frank Wilson si-a dat seama ca infractorul poate fi mai usor acuzat cu ajutorul datelor financiare ale firmelor sale.

In istoria ascensiunii spre putere a lui Adolf Hitler, eliberarea sa din inchisoarea Landsberg (Bavaria, sudul Germaniei) a fost doar un pas. La 20 decembrie, dupa doar noua luni de detentie, iese din inchisoare viitorul abominabil lider al Germaniei naziste.

Monarhul care a inaugurat dinastia Bourbon-ilor (a Capetienilor) a fost regele Henric al IV-lea, nascut la 13 decembrie 1553 la Pau (muntii Pirinei), capitala Regatului Navarra. Tatal sau a fost regele Navarrei, Antoine de Bourbon, mama fiind Jeanne de Navarra. A existat o controversa cu privire la religia copilului, care a fost botezat romano-catolic dar crescut in cultul protestant calvin de catre mama sa. Calvinismul era religia oficiala a Navarrei.

Unicul monarh englez care a fost incoronat si rege al Frantei, membru al Casei dinastice Lancaster, Henric al VI-lea s-a nascut la 6 decembrie 1421 la castelul Windsor. A fost singurul copil al regelui Henric al V-lea si al Caterinei de Valois. Copilul a mostenit tronul de la noua luni, dupa moartea subita a tatalui. A fost cea mai tanara persoana mostenitoare a tronului. Iar pe cand avea un an, el a devenit si titular la tronul Frantei, dupa moartea unchiului sau Charles al VI-lea.

Membra a marii familii manciuriene Yehenara („Nara” în mongola înseamna „soare”), împarateasa Cixi s-a nascut la 29 noiembrie 1835, probabil la Beijing. Clanul sau se numea Huizheng si avea îndelungate traditii militare.

 In istoria succesiunilor de presedinti de la Casa Alba, data de 22 noiembrie 1963 este una tragica: la ora 12.30 (ora locala Dallas, Texas), presedintele John Fitzgerald Kennedy este impuscat mortal pe cand saluta, din masina deschisa, multimea adunata pe traseul din marele oras texan, lovituri fatale trase (toate?) de la etajul sase al unui depozit de manuale scolare.

La data de 15 noiembrie 1969, la ora locala 07.13, submarinul nuclear sovietic K-19 s-a ciocnit cu submarinul nuclear american USS Gato. Accidentul, care ar fi putut avea proportiile unei catastrofe nucleare, s-a produs in Marea Barens, la adancimea de aproximativ 60 de metri (Marea Barents este una marginala a Oceanului Arctic, intre apele teritoriale norvegiene si ruse; adancimea medie a ei este de 280 de metri).

Membru al dinastiei Nerva-Antonina, Marcus Coccesius Nerva s-a nascut la 8 noiembrie anul 30 d.Hr., intr-un sat aflat la 50 de kilometri de Roma. Tatal sau era „consul ales”, cea mai mare onoare  in imperiu, in timpul domniei lui Caligula. Sora sa, Cocceia, a ajuns cumnata imparatului Otho.

Membru al Casei dinastice Holstein-Gottorp, Gustav al IV-lea Adolf al Suediei s-a nascut la 1 noiembrie 1778, la Stockholm Palace. A fost fiul lui Gustav al III-lea si al reginei Sophia Magdalena, fiica regelui Danemarcei Frederick al V-lea. Asupra paternitatii au existat zvonuri conform carora tatal ar fi fost un nobil finlandez.

In perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, in teatrul de operatiuni din Pacific, intre 20 si 25 octombrie s-a desfasurat cea mai mare batalie navala din istorie. Istoria americana o numeste Batalia pentru Insula Leyte, care face parte din Arhipelagul Filipinelor. In timpul acestor lupte pe mare si in aer (portavioanele au sustinut bombardamentele navale, alaturi de bombardierele trimise de la baze mai indepartate) s-au consemnat primele atacuri kamikaze efectuate de „voluntari pentru moarte” japonezi.

Celebra si controversata figura a secolului XX, autor a doua crime in ziua de 22 noiembrie 1963 (presedintele SUA John F. Kennedy si politistul Tippit), Lee Harvey Oswald s-a nascut la 18 octombrie 1939, la New Orleans, Louisiana, fiind ruda indepartata cu generalul sudist Robert Lee (cel care a predat armata confederata generalului nordist Ulysses Grant). Orfan de tata de la nastere, era caracterizat drept „retras si temperamental”. In timpul scolii a avut „probleme psihiatrice juvenile”, fiind chiar diagnosticat cu comportament „schizoid”.

Membru al Casei dinastice Hanovra, George al II-lea al Marii Britanii si Irlandei a fost incoronat la 11 octombrie 1727, dupa ce si-a inceput domnia la 11 iunie acelasi an. Tot din 1727 a fost print elector al Sfantului Imperiu Roman (participa la alegerea imparatului acelei entitati statale).

Membru al Casei dinastice Vasa (infiintata in 1523), Carol al IX-lea al Suediei s-a nascut la 4 octombrie la Stockholm Castle, ca fiu al lui Gustav I al Suediei si al Margaretei. Era cel mai mic fiu, fratii sai fiind Eric al XIV-lea si John al III-lea.

Membru al Casei dinastice de Bourbon, Ludovic al XIII-lea s-a nascut la 27 septembrie 1601, la Chateau de Fontainebleu (55 km de Paris, unde si-a instalat Napoleon tronul de imparat) ca fiu al lui Henri al IV-lea al Frantei si al celei de-a doua sotii, Maria de Medici. A fost numit imediat „Delfin” (mostenitor al tronului) si devenind al doilea potential rege din partea Bourbonilor.

La 20 septembrie anul 1187 debuteaza asediul Ierusalimului de catre trupele lui Saladin (foto), primul sultan al Egiptului si Siriei si fondatorul dinastiei Ayyubid (musulmani suniti). Conflictul a durat pâna la 2 octombrie 1187 si s-a soldat cu victoria musulmanilor si caderea Primului Regat (latin) al Ierusalimului.

Cel mai mare ansamblu arhitectonic din regiunea Balcanilor, Manastirea Vacaresti, a fost sfintita la 13 septembrie 1724 (stil vechi) cu hramul „Sfânta Troita”. Grandioasa constructie a reprezentat o realizare istorica de mare prestigiu pentru acele vremuri, fiind un apogeu al stilului arhitectonic brâncovenesc si, implicit, al barocului european. (Amintim ca „stilul nou” sau Calendarul gregorian a fost adoptat în România dupa Marea Unire din 1918, deoarece Regatul României si Basarabia foloseau Calendarul iulian, iar Transilvania si Bucovina pe cel gregorian; data de 1 aprilie 1919 a devenit 14 aprilie 1919).

Al 25-lea presedinte al SUA, William McKinley, se afla la 6 septembrie 1901 intr-o vizita la Expozitia Pan-Americana deschisa la Music Temple din Buffalo, statul New York. Dupa ce a vorbit multimii timp de zece minute, McKinley a inceput sa stranga mainile celor din primele randuri ale audientei. Numai ca printre cetateni se afla si un individ cu vederi anarhiste, pe nume Leon Czolgolsz, care-si propusese sa-l ucida pe presedinte. In clipa in care acesta a intins mana spre anarhist, acesta i-a dat peste mana si a scos un revolver acoperit cu o batista. A tras doua focuri in plin, nimerindu-l pe McKinley in abdomen.

In ziua de 30 august 1981, presedintele Iranului Mohammad Ali-Rajai a oficiat o sedinta la Consiliul National de Aparare din Teheran. La acea intalnire a participat si prim-ministrul Mohammad Javar Bahonar. Un martor ocular a afirmat dupa tragedie ca o persoana de incredere din anturajul presedintelui a pus pe masa oficiala o geanta. Apoi o alta persoana a deschis geanta respectiva si probabil ca atunci a fost amorsata bomba. Dupa inceputul sedintei, explozia bombei i-a ucis pe presedintele Rajai si pe prim-ministrul Bahonar, iar alte trei persoane si-au pierdut via-ta in urma ranilor foarte grave.

Cunoscut în istorie sub acest nume, Noaptea Sf. Bartolomeu reprezinta „cel mai mare masacru religios al secolului XVI”, crimele în masa desfasurându-se în prima instanta la Paris, apoi raspândindu-se în toata Franta. Marele masacru romano-catolic împotriva protestantilor francezi (numiti „hughenoti”, de la termenul german pentru „confederat” si care erau adeptii învatatului protestant francez Jean Calvin, reformist religios alaturi de germanul Martin Luther).