ASTAZI IN ISTORIE

Ramas in istorie drept unul dintre cele mai groaznice dezastre naturale, seismul declansat in dimineata zilei de 1 noiembrie 1755 la Lisabona a rapus intre 60.000 si 100.000 de oameni. Urmat de un tsunami gigantic si un incendiu de proportii, cutremurul a dus la distrugerea aproape totala a capitalei portugheze, accentuând tensiunile politice si dând o grea lovitura ambitiilor Portugaliei, de a fi considerata o mare putere coloniala.

Nascut la 4 iunie 1738, regele George III a fost suveran al Marii Britanii si rege al Irlandei din 1769 pana pe 1 ianuarie 1801, cand a domnit ca rege al Regatului Unit. Pe langa acest titlu, era si duce de Brunswick Luneburg si elector de Hanovra. El a fost cel de-al treilea suveran britanic din Casa de Hanovra si primul care s-a nascut in Albion si vorbea fluent engleza. George III n-a pus niciodata piciorul in Germania.

Cea mai mare batalie din cadrul razboaielor napoleoniene, confruntarea de la Leipzig a fost si prima in care navalnicul Napoleon s-a aflat in defensiva. Dupa dezastruoasa campanie din Rusia, din 1812, multi aliati de-ai lui Bonaparte il parasisera. Cu cavaleria decimata si o armata compusa majoritar din recruti inzestrati cu mult entuziasm dar foarte putina experienta, „monstrul corsican” a avut de infruntat o uriasa armata (circa 300.000 soldati) formata din rusi, austrieci, prusaci si suedezi.

Desi a fost al doilea conflict ce-i opunea englezilor pe localnicii de origine olandeza din Africa de Sud, cunoscuti sub denumirea de buri, razboiul inceput la 11 octombrie 1899 a ramas in istorie drept „razboiul bur”, fiind cel mai lung si mai sangeros duel dintre taberele implicate. Debutul conflictului s-a datorat dorintei Imperiului Britanic de a cuceri statele bure Transvaal si Orange, pentru a pune mana pe resursele imense de aici (in special pe minele de diamante si de aur sud-africane).

Poate unul dintre singurele avantaje ale „razboiului rece” desfasurat intre Statele Unite si Uniunea Sovietica l-a reprezentat cursa pentru cucerirea spatiului cosmic, ceea ce a facut ca progresul tehnologic sa cunoasca o dezvoltare uluitoare. In acest duel la distanta, primii care au „punctat” au fost sovieticii, prin reusita lansare, in octombrie 1957, a primului satelit artificial al Terrei, Sputnik 1.

Considerat de istorici drept cel mai indelungat asediu din istorie, asediul cetatii cretane Candia (astazi orasul Heraklion) a durat din 1647 pana in 1669, deznodamantul fiind cucerirea fortaretei, aparate de venetieni, de catre fortele otomane. La mijlocul veacului XVII, puterea Venetiei in Mediterana scazuse considerabil, in vreme ce crestea forta Imperiului Otoman.

Una dintre cele mai mari batalii navale ale antichitatii, si poate cea mai importanta, având in vedere consecintele sale, Salamina a marcat un moment crucial in istoria confruntarilor dintre greci si persi. La aceasta titanica inclestare de corabii, desfasurata intre Pireu, portul Atenei, si insula Salamina, a asistat, neputincios, insusi regele Persiei, Xerxes I, neinvins pâna atunci.

Finele evului mediu a insemnat, pentru peninsula italica, un aproape continuu sir de razboaie, desfasurate intre 1494 si 1559, intre marile puteri ale Europei de atunci - Imperiul „unde soarele nu apunea niciodata” al lui Carol Quintul si Franta, ambele combatante având alaturi, dupa circumstante, micile formatiuni statale italienesti, precum Venetia, Genova sau Milan, dar si alte state, precum, in cazul bataliei de la Marignano, Confederatia Cantoanelor Elvetiene. In 1512, acestea preluasera controlul asupra ducatului Milan, teritoriu vizat insa si de francezi.

Personaj carismatic al epocii sale, un veritabil „Che Guevara al secolului XVIII”, cum l-au numit, nu fara temei, istoricii, Marie Joseph Paul Yves Roch Gilbert de Lafayette a fost un aristocrat francez renumit pentru vitejia sa, dovedita in numeroase rânduri pe câmpul de lupta, dar si pentru norocul care l-a ajutat sa supravietuiasca unora dintre cele mai tulburi perioade din istoria Frantei.

In dupa-amiaza zilei de 30 august, Vladimir Ilici Lenin vorbise la o reuniune muncitoreasca, intr-o fabrica din Moscova. Iesind din incinta cladirii, liderul comunist s-a indreptat spre masina care-l astepta, când s-a auzit strigat de o femeie. In clipa in care s-a intors spre ea, femeia a scos un revolver si a tras in el.

Unul dintre cele mai surprinzatoare - chiar si pentru cei ce l-au semnat - si in acelasi timp mai perfide tratate incheiate vreodata s-a incheiat la 23 august 1939, la Moscova, intre ministrii de externe ai Germaniei naziste (Ribbentrop) si Uniunii Sovietice (Molotov). Practic, acest pact de neagresiune intre cele doua mari puteri stipula, printre rânduri, ca fiecare dintre ele era libera sa actioneze conform propriilor interese politice si teritoriale, cu conditia sa nu o faca in detrimentul celeilalte parti.

Ramasa in istorie ca unul dintre cele mai bizare evenimente, „goana dupa aur” din Alaska a dus la o veritabila invazie a pamanturilor inghetate din regiunea Klondike. Totul a inceput in luna august a anului 1896, cand trei localnici, Jim Skookum, Charlie Dawson si Patsy Henderson, au plecat in cautarea sorei lui Skookum, Kate, si a sotului acesteia, George Carmack, care se ratacisera in munti.

Bombardamentul nuclear asupra orasului Hiroshima, ce a deschis „cutia Pandorei” in materie de distrugere in masa, declansand un tenebros razboi rece de cateva decenii, nu a fost de natura sa infranga cerbicia japonezilor. Prin urmare, presedintele Truman a ordonat efectuarea unui nou raid aerian, cu incarcatura nucleara, asupra orasului Nagasaki.

Nascut pe 19 septembrie 1551, ca fiu al regelui Henric al II-lea si al ambitioasei Caterina de Medici, Henric al III-lea a fost renumit pentru viata sa aventuroasa. Adorat de mama lui, care-l numea „ochi pretiosi”, dar detestat de ceilalti frati, Charles si Francois, el era preocupat de cultura si nu de preferatele distractii ale neamului de Valois, vanatoarea si duelurile, poate si pentru ca avea o sanatate subreda.

Situata pe coasta de vest a Africii si marginita de Sierra Leone, Guineea si Coasta de Fildes, Liberia a fost primul stat independent, aparut pe continentul negru cu sprijinul guvernului american, la jumatatea secolului XIX. Inca din 1821, Societatea Americana de Colonizare stabilise Liberia ca loc unde sa fie trimisi sclavii afro-americani eliberati.

Considerata a fi unul dintre cele mai importante vestigii arheologice din toate timpurile, „piatra de la Rosetta” este o stela pe care au fost inscriptionate cuvinte in trei limbaje diferite – scrierea egipteana demotica, cea hieroglifica si limba greaca clasica. Prin comparatie cu aceasta ultima inscriptie, savantul francez Jean-Francois Champollion a reusit primul sa descifreze taina hieroglifelor, in 1822. Fragmentul de piatra a fost gasit de inginerul Pierre-Francois Bochard, unul dintre oamenii de stiinta ce insoteau corpul expeditionar francez, condus de generalul Napoleon Bonaparte, la Rosetta, un mic port pe coasta mediteraneana a Egiptului (astazi orasul Rashid).

Napoleon Bonaparte este fara indoiala personajul care a influentat cel mai mult istoria moderna a omenirii, actiunile sale hotarand soarta Europei pentru multe secole. Multe state puternice ale batranului continent, in primul rand Germania, Italia si Elvetia, isi datoreaza existenta si importanta geniului „micului caporal".

Cunoscuta sub denumirea sa in limba germana – „Unternehmen Zitadelle” –  Operatiunea Citadela a reprezentat cea mai mare batalie de blindate din istorie, fiind si ultima actiune blitzkrieg a celui de-al doilea razboi mondial. Actiunea s-a vrut a fi o lovitura decisiva, care sa distruga elanul trupelor sovietice, permitand germanilor o contraofensiva de proportii.

Cea mai faimoasa dintre bataliile asa-numitului „razboi nordic”, Poltava a marcat inceputul ascensiunii rusesti ca mare putere europeana. Incurajat de victoria de la Narva, regele scandinav Carol a hotarat ca sosise momentul sa distruga Rusia, atacand-o chiar la ea acasa.

La sfarsitul stralucitei domnii a lui Edward I Longshanks, Scotia se afla inca sub stapanirea engleza, desi razboiul taranesc purtat sub conducerea lui William Wallace aratase ca puternicii cavaleri englezi pot fi infranti. Cel ce va da iarasi semnalul revoltei va fi Robert Bruce, care s-a proclamat rege al Scotiei.