SPECTACOLUL CUNOASTERII

Continuam sa prezentam miturile despre COVID-19, raspândite în avalansa pe retelele de socializare, în aceste zile în care Planeta a fost cuprinsa de vapaia noului coronavirus. Oamenii de stiinta încearca sa separe dovezile de fictiune, dar cine îi asculta?

Daca tot vorbim despre o pandemie de coronavirus, dar si despre masurile pe care ar trebui sa le luam pentru controlul raspandirii lui, iata cateva dintre cele mai raspandite mituri care circula pe Facebook intr-o veselie.

Anul 1492 este un hotar in istoria lumii. Atunci primele nave ale lui Cristofor Columb au ajuns in „Indii”, undeva intre Haiti si Republica Dominicana de azi, teritoriu denumit ulterior Lumea Noua si apoi America. Ceea ce a urmat a fost o perioada de distrugere a civilizatiilor native si de jaf. Azi, cercetatorii sunt preocupati de cu totul altceva: cand au ajuns, de fapt, primii oameni in America? Si de unde au venit acolo?

Tehnologiile de varf au devenit in ultimii ani o prioritate pentru cercetatorii chinezi. De la comunicatiile cuantice realizate in spatiu, la tehnologia 5G pusa la punct si implementata de Huawei, care a adus pe piata cel mai performant smartphone din lume, e vorba de Huawei Mate 30 X, China devine una din marile supraputeri ale explorarii spatiului.

Regiunea Hubei din centrul Chinei a fost zona de unde a pornit de acum celebrul Coronavirus, iar capitala Wuhan a fost orasul cel mai afectat atat in ceea ce priveste numarul persoanelor contaminate, cat si in cel al persoanelor decedate. Pana acum, aproape 80.000 de persoane au fost afectate de virus si in jur de 2.500 de persoane au fost declarate decedate in China.

Ritmul cercetArii tehnologice creSte într-un ritm ametitor, desenand în unele domenii de varf fata viitoare a planetei noastre. Va fi asistata omenirea de „biomasinile programabile”?

Tocmai cand, de cateva decenii, in privinta disparitiei de pe suprafata planetei noastre se instalase consensul, notat si in Enciclopediile mondiale, subiectul revine in actualitate dupa publicarea unui nou studiu.

Pana in 2024, sunt mari sanse ca Luna sa fie vizitata, nu doar de NASA, ci si de alte agentii spatiale, in cadrul unor misiuni ambitioase de cercetare a „astrului noptii”.

In vara anului trecut scriam despre o premiera in domeniul comunicatiilor, si anume lansarea de catre SpaceX, compania multimiliardarului Elon Musk pe o orbita circumterestra, a primilor 60 de sateliti din cadrul unui proiect intitulat Starlink (Legatura stelara).

Nici nu s-au stins bine ecourile premiilor IG Nobel, acordate  „studiilor stiintifice”, complet inutile si rizibile pe deasupra, ca noi studii vin sa rupa gura targului. Unele dintre ele, de pilda, cauta raspuns la intrebarea „tulburatoare”: pot mortii sa iasa din pamant?

Un studiu publicat recent in revista Nature anunta ca cercetatorii de la Google, companie care a inventat motorul de cautare folosit azi pe intreaga planeta, au ajuns la stadiul „suprematiei cuantice”, o reusita care „ar putea schimba istoria proceselor de calcul". La ce ar folosi, totusi, aceasta suprematie?

Dintre zecile de mii de Stiri StiinTifice care au fost transmise de agenTiile de presà momdiale pe parcursul anului care tocmai s-a incheiat, amintim acum, la inceput de 2020, cateva care ar putea avea un impact major asupra viitorului planetei in anii care vin.

Suprafetele tot mai intinse de corali morti din cadrul Marii Bariere australiene ar putea fi reinviate cu ajutorul unor sunete ambientale, specifice coralilor sanatosi, sunete difuzate sub apa de boxe speciale.

Recente descoperiri arheologice din apropiere de Luxor, Egipt, readuc in atentie bogatia si valoarea patrimoniului din cunoscuta Valea Regilor, dupa cum noteaza LiveScience.com, demonstrand ca zona mai are inca multe de aratat lumii.

Primele informatii din spatiul interstelar transmise de Voyager 2, despre care scriam in numarul trecut, ridica unele semne de intrebare si, intr-un fel, adanceste unul din misterele Universului.

Dupa 42 de ani de la lansarea sondei spatiale Voyager (Calatorul) 2, sonda agentiei spatiale americane NASA a transmis primele date din spatiul interstelar. Informatiile sunt comparate azi cu cele transmise de Voyager 1 din 2012. Astronomii sunt convinsi ca ele vor duce la o mai buna întelegere a acestei zone.

Când vorbim despre ideea unor vizionaride a coloniza alte planete din Univers, dupa modelul realizat de Cristofor Columb în 1492, întrebarea care se pune este, de ce am face-o? Si de-abia dupa aceea, este posibil? Optimistii spera (?), cei lucizi au argumente sa se îndoiasca.

Am scris în mai multe rânduri despre ideea, sustinuta în studiile publicate în reviste prestigioase, ca omenirea va coloniza într-o zi macar planetele din Sistemul nostru solar, daca nu chiar din Galaxia noastra sau altele si mai îndepartate. Mi-am exprimat de fiecare data rezervele, cel putin logice, fata de aceste nazuinte. Cum sa construiesti aceste nave intergalactice, cu ce viteza sa parcurga spatiul pâna la destinatie, cum sa supravietuiesti unei calatorii care ar dura secole si cum sa supravietuiesti acolo, odata ajunsi la destinatie (daca), erau câteva întrebari de logica, nu de cercetator.

Daca am porni de la inceputuri, probabil ca prima mare inventie care a schimbat fata lumii si pe care o putem contempla si azi, sunt marile piramide de la Gizeh. Pentru ca nimeni nu stie cum au fost construite si datorita scalei grandioase, ele au ramas unice pe Pamant. Daca ar fi sa vorbim de inventatorii literaturii, ai poeziei si ai prozei, atunci ar trebui sa amintim Psalmii din Vechiul Testament.

Spre deosebire de prestigioasele premii Nobel, un fel de Oscar hollywoodian bine plãtit, Premiile iG Nobel isi propun sã fie un fel de „stand-up comedy”, onorand cele mai nãstrusnice descoperiri, cu bani pe mãsurã.