SPECTACOLUL CUNOASTERII

Primele informatii din spatiul interstelar transmise de Voyager 2, despre care scriam in numarul trecut, ridica unele semne de intrebare si, intr-un fel, adanceste unul din misterele Universului.

Dupa 42 de ani de la lansarea sondei spatiale Voyager (Calatorul) 2, sonda agentiei spatiale americane NASA a transmis primele date din spatiul interstelar. Informatiile sunt comparate azi cu cele transmise de Voyager 1 din 2012. Astronomii sunt convinsi ca ele vor duce la o mai buna întelegere a acestei zone.

Când vorbim despre ideea unor vizionaride a coloniza alte planete din Univers, dupa modelul realizat de Cristofor Columb în 1492, întrebarea care se pune este, de ce am face-o? Si de-abia dupa aceea, este posibil? Optimistii spera (?), cei lucizi au argumente sa se îndoiasca.

Am scris în mai multe rânduri despre ideea, sustinuta în studiile publicate în reviste prestigioase, ca omenirea va coloniza într-o zi macar planetele din Sistemul nostru solar, daca nu chiar din Galaxia noastra sau altele si mai îndepartate. Mi-am exprimat de fiecare data rezervele, cel putin logice, fata de aceste nazuinte. Cum sa construiesti aceste nave intergalactice, cu ce viteza sa parcurga spatiul pâna la destinatie, cum sa supravietuiesti unei calatorii care ar dura secole si cum sa supravietuiesti acolo, odata ajunsi la destinatie (daca), erau câteva întrebari de logica, nu de cercetator.

Daca am porni de la inceputuri, probabil ca prima mare inventie care a schimbat fata lumii si pe care o putem contempla si azi, sunt marile piramide de la Gizeh. Pentru ca nimeni nu stie cum au fost construite si datorita scalei grandioase, ele au ramas unice pe Pamant. Daca ar fi sa vorbim de inventatorii literaturii, ai poeziei si ai prozei, atunci ar trebui sa amintim Psalmii din Vechiul Testament.

Spre deosebire de prestigioasele premii Nobel, un fel de Oscar hollywoodian bine plãtit, Premiile iG Nobel isi propun sã fie un fel de „stand-up comedy”, onorand cele mai nãstrusnice descoperiri, cu bani pe mãsurã.

Orice enciclopedie de azi stipuleaza ca un adevar de necontestat (oare?) ca Universul a aparut în urma cu fix 13,8 miliarde de ani, din amintitul atom infinitezimal dar infinit de greu, un proces care a durat o fracTiune de secunda!

De mai multe decenii aflam o multime de lucruri despre universul in care traim si noi, se vehiculeaza tot felul de supozitii, dar este scapat din vedere un element esential: toate supozitiile legate de Univers sunt nascute in urma unor simulãri realizate pe computer.

Continuam prezentarea inventiilor uitate, amintind acum activitatea lui Justin Capra.

De ce unii inventatori se bucura de aprecieri unanime, iar altii sunt sortiti uitarii? Ce ar fi insemnat pentru omenire daca unele dintre aceste inventii ignorate (voit?) ar fi fost puse in practica?

Cine, dincolo de NASA, ar mai vrea sa ajunga pe Luna? Probabil ca pentru restul planetei este un vis de neatins, dar cativa miliardari ar fi gata sa-si cheltuiasca averea pentru a-si indeplini acest vis, fie ca ajung ei primii, sau doar masinile zburatoare proiectate de ei.

La venirea lui Barack Obama la Casa Alba, Biroul pentru Responsabilitate Guvernamentala a dat publicitatii un raport despre inabilitatea NASA de a estima costul programului Constellation. Obama a insistat ca programul sa fie sistat, dandu-si in schimb acordul pentru programul Space Launch System (SLS, Sistemul de Lansare Spatiala), asta dupa ce NASA cheltuise deja 9 miliarde de dolari in cinci ani, construind si testand dispozitive destinate acestui program spatial cu echipaj uman.

In februarie 1966 NASA a pornit misiunile fara echipaj uman pentru a testa sistemul Apollo si noua racheta lansatoare. Dar, chiar de la prima misiune cu astronauti la bord, lucrurile au pornit cu stangul. In timpul unei repetitii la sol, pe 27 ianuarie 1967, un incendiu a izbucnit la bordul vehiculului spatial Apollo 1 in urma caruia toti cei trei cosmonauti, Virgil Grissom, Edward White si Roger Chaffee, au murit carbonizati deoarece echipa de interventie a ajuns tarziu, iar trapa de iesire nu a putut fi deschisa de acestia. Accidentul a obligat NASA sa faca niste modificari, printre altele sa inlocuiasca trapa din interiorul modulului de comanda cu o trapa care putea fi deschisa mult mai repede si din interior, de cosmonauti.

Sa rasfoim cateva pagini de istorie spatiala. În mai 1961, presedintele SUA, John F. Kennedy,  declara ca Statele Unite ale Americii vor trimite un astronaut pe Luna pana la sfarsitul deceniului. Motivul? URSS pornisera o cursa spatiala înca din 1957, cu o perspectiva vizand aselenizarea, iar SUA doreau sa o castige. A existat un program numit Mercury (Mercur) care facuse cativa pasi în planul misiunilor cosmice, dar, la încheierea proiectului Mercur, NASA acumulase doar 2 zile si sase ore în spatiu. Aselenizarea dorita de JFK era imposibila, bazata doar pe misiunile Mercur.

Toate enciclopediile lumii noteaza fara rezerve o zi istorica: 16 iulie 1969. Este ziua in care misiunea Apollo 11 a plecat spre Luna pentru ca patru zile mai tarziu modulul lunar Vulturul sa aselenizeze, iar Armstrong sa devina primul om care pune piciorul pe solul selenar.

Am analizat cele doua posibilitati ale prezentei extraterestrilor (ET) pe Pamant si posibile raspunsuri la Paradoxul Fermi. A treia explicatie pe care o ofera Mike Wall in cartea sa Out There (Dincolo) este una descurajanta, dar la fel de posibila.

Intrebarea ramane in picioare: Unde sunt ei? Sunt si noi nu-i vedem sau nu sunt deloc? Paradoxul lui Fermi este mai tare decat o nuca, niciun om de stiinta nu a putut sa o sparga pana acum. In ciuda sutelor de teorii care s-au lansat si care s-au acoperit de praf de-a lungul deceniilor. Posibilitati reale sunt putine, asa cum scria fizicianul Stephen Webb in cartea SA If the Universe Is Teeming with Aliens, Where Is Everybody? (daca universul e plin de extraterestri, unde sunt?). Mike Wall, in cartea din care citam in numarul trecut, considera ca sunt doar trei explicatii.

Pentru inducerea în eroare mai întâi a spionilor ruSi (în plin Razboi Rece) si apoi a cetatenilor care nu-si puteau explica sumedenia de întâmplari misterioase petrecute pe teritoriul american (de pilda zona 51) si deseori în jurul bazelor militare secrete (cum ar fi Roswell) si carora le erau martori perplecsi, ideea prezentei extraterestrilor era perfecta.

Prinsi in valtoarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, de incercarile de a descifra codurile masinii germane Enigma, cercetatorii britanici au inteles necesitatea crearii unui calculator care sa sporeasca eforturile criptologilor. Printre ei, Alan Turing a avut o contributie esentiala. Asa s-a ajuns la ceea ce azi numim Inteligenta Artificiala (IA).

Pe data de 5 iunie 2019, publicaTia The New York Times (NYT) a tiparit un necrolog al lui Alan Turing. Nimic neobisnuit pana aici, numai ca el venea la 65 de ani dupa moartea acestuia. Lucru ciudat pentru ca publicatia tipareste cu promptitudine necroloagele personalitatilor, si nu de ieri de azi, ci din 1851. De ce o asemenea întarziere într-o publicatie atat de respectabila? De ce i s-a întamplat asta lui Turing? Si pentru cine nu stie, cine este Alan Turing?