SPECTACOLUL CUNOASTERII

Doua zone de interes se disting in cercetarea ultimului deceniu: experimentele din zona genomului uman, aceasta joaca cu doua taisuri de-a Dumnezeu, si inteligenta artificiala care cauta sa lege „unitatea centrala” a fiintei umane de creierul artificial al viitorului.

Originea vietii pe Terra este misterul fundamental al umanitatii. Mult inaintea celor trei misterioase intrebari, referitoare la cine suntem, de unde venim, incotro ne ducem. Desi este un mister fara o dezlegare unanim acceptatã, exista mai multe teorii stiintifice care tatoneaza subiectul aparitiei vietii, fara pretentia ca sunt si demonstrabile.

Telescopul spatial Hubble a detectat cea mai indepartata stea observata vreodata, o stea a carei lumina a calatorit 12,9 miliarde de ani pentru a ajunge la noi. Ea a aparut atunci cand Universul avea varsta de doar 900 de milioane de ani si se afla la o distanta de 28 miliarde de ani-lumina.

Lumea e framantata de crize, dar oamenii de stiinta isi vad de treaba lor, scotand la lumina vestigii ale trecutului. Va prezentam un grupaj de informatii redate in presa in ultima luna.

Dupã o eventuala extinctie a speciei umane, ar putea alte animale sa evolueze spre abilitati si inteligenta complexa asemanatoare omului?

 Cercetatorii fac eforturi mari de imaginatie pentru a conceptualiza ideea unor specii de animale a caror evolutie, ulterioara unei Apocalipse, ar putea conduce la dobandirea unor indeletniciri specifice omului de azi sau de ieri.

Cu un efort de imaginatie, cercetatorii incearca sa-si imagineze ce animale ar putea evolua pentru a avea inteligenta si abilitatile noastre in situatia in care, la un moment dat, oamenii ar disparea.

Cercetatorii sunt uimiti de diversitatea naturii si incearca sa explice o mare parte din misterele acestei lumi. In acest numar ne oprim la observatiile legate de creierul pisicilor. Cum a evoluat el in ultimii 10.000 de ani?

Cercetatorii sunt uimiti de diversitatea naturii si incearca sa explice o mare parte din misterele ei. In acest numar ne oprim la observatiile legate de broastele canibale din Australia.

Aminteam saptamâna trecuta despre dezbaterea anuala de la Muzeul American de Istorie Naturala din 5 aprilie 2006, la care invitatii Zohreh Davoudi, fizician la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), Max Tegmark, cosmolog la MIT, James Gates, fizician de la Universitatea din Maryland, Lisa Randall, fizician la Universitatea Harvard si David Chalmers, un filozof de la Universitatea din New York au discutat despre teoria simularii, lansata in 2003 de filozoful Nick Bostrom. Este Universul in care traim si noi o simulare pe un computer gigant?

Sa presupunem ca putem construi un computer de dimensiunea unei planete, unul atât de puternic incât el ar putea simula intregul nostru univers. Putem spune, atunci, ca traim intr-o simulare pe computer? Iata de ce s-ar putea sa nu stim asta niciodata.

De la pasaje subacvatice secrete la balenele care folosesc tactici de lupta superioare 2021 a fost un an in care lumea naturala i-a socat si uimit pe cercetatori. Iata, in continuare, alte cateva exemple oferite de natura, prezentate de LiveScience.

Cercetatorii incearca deseori sa imite natura, dar de cele mai multe ori exemplele oferite de natura sunt cele care ii uimesc pe oamenii de stiinta.

De obicei, descoperirile arheologice sunt anuntate în prealabil de publicarea unor studii în revistele de specialitate. Pentru 2022, oamenii de stiintã au stabilit care ar fi siturile arheologice care ar putea revela cele mai interesante dovezi despre trecutul nostru.

O intrebare dificila: schimbãrile climatice naturale sau activitatile umane de-a lungul timpului sunt cele care ar fi contribuit la disparitia unor specii de animale?

Nu e nefondata ideea ca omul, odata cu aparitia sa, a distrus natura iremediabil, alterand incet, dar sigur, pana in zilele noastre, armonia lucrurilor. De aceea unii oameni de stiinta se intreaba cum ar fi aratat planeta noastra in lipsa oamenilor.

La sfârsitul anului trecut, cercetatorii anuntau ca au descoperit o noua specie umana pe care au botezat-o Homo Bodoensis. Dar sta in picioare teoria?

Dupa ce decenii la rând suprematia spatiala a fost, si este, deocamdata, detinuta de NASA, China face pasi importanti pentru a deveni o forta mondiala in acest domeniu. Are un robot selenar pe fata invizibila a lunii, construieste o statie spatiala si anul trecut a trimis trei astronauti in jurul Terrei.

S-a incheiat anul cu realizari stiintifice de impact, de la aglomeratia pe orbita planetei Marte, la computerul cuantic si noile tehnologii in domeniul masinilor electrice. Stiinta merge inainte, planurile sunt mari, iata cateva premiere pregatite pentru 2022.

Agentia Spatiala Americana (NASA) se chinuie sa construiasca o racheta care sa duca primii astronauti pe Luna, prin 2025, dupa misiunea Apollo de acum o jumatate de secol, trimite sonde spatiale spre planetele din sistemul nostru solar, are cei mai multi roboti pe Marte, dar visele cele mai îndraznete le au miliardarii planetei, Jeff Bezos si Elon Musk.

Conceptia ca mumiile din Tarim, China, vechi de 4.000 de ani, apartin unor indo-europeni si nu unor localnici asiatici, se baza atat pe unele analize ADN, cat si pe vesmintele si ornamentele vestimentare. Cercetari de ultima ora arata insa ca ele provin de la indigeni, si nu de la migranti indo-europeni.