SPECTACOLUL CUNOASTERII

Teoriile care pun disparitia unor forme de viata de pe Planeta noastra (dinozaurii, de pilda, dar nu numai) pe seama impactului teribil cu un asteroid urias nu sunt putine. Desi e vorba despre presupuneri, cercetatorii încearca sa gaseasca dovezi care sa confere greutate stiintifica propriilor teorii. Paleontologii sunt cei care îsi sprijina teoriile speculative pe descoperirea de fosile. Fara ele, totul ramane doar la nivelul supozitiilor.

Daca ne luam dupa studiile stiintifice ajungem sa ne pierdem definitiv in hatisul supozitiilor. Ce mai e bun si ce mai e rau in cazul aceluiasi subiect in care studiile se bat cap in cap? De dinainte de 1990, in Romania, si cam peste tot in lume, a castigat teren teoria conform careia este sanatos sa mananci putine grasimi, cat mai multi carbohidrati (legume, fructe, fainoase), si miscare multa care este sanatoasa pentru ca arde caloriile in surplus.

Chivotul Legamantului este o metafora biblica sau el a existat cu adevarat? Daca a existat, el n-a fost gasit pana azi. Si cu toate acestea, presupunerile nu au intarziat sa apara. Iata cateva dintre ele.

Un reputat profesor de cibernetica de la nu mai putin prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) crede ca exista toate posibilitatile ca lumea în care traim sa nu fie reala, ci doar o simulare pe computer.

CercetAtorii incearcA sA inTeleagA mai bine povestirile scrise in Biblie, iar arheologii vad unele parti ale Bibliei ca pe niste vagi inregistrari istorice. Cu toate acestea, nu exista nici o modalitate de a verifica (fara a gasi artefacte reale) ce este adevar si ce este fictiune.

Dupa ce timp de o jumatate de secol, Luna a intrat in conul de umbra al NASA si al media, trimiterea unui robot lunar chinezesc pe partea „intunecata” a satelitului nostru natural a reaprins interesul agentiilor spatiale.

Pentru cine crede ca „stirile false” (fake news cum suna sintagma în limba engleza, consacrata de presedintele SUA, Donald Trump) s-au nascut ieri, se însala. Nu e mai putin adevarat, însa, ca ele au atins azi un nivel planetar o data cu aparitia celei de-a patra revolutii industriale, internet si Inteligenta Artificiala (IA).

In loc sa existe o exigenta jurnalistica in privinta stirilor false (fake news) se creeaza organizatii care sa preia supravegherea stirilor false editate de robotii dotati cu Inteligenta Artificiala (IA). In cazul in care scandalul explodeaza, sa poata aparea scuza penibila a responsabililor de presa, „nu noi, ci robotii nesupravegheati”!

DacA anunTurile despre „sfarSitul lumii” au intrat in desuetudine dupa anuntul cu Apocalipsa din de-cembrie 2012 care s-a fasait, vine acum randul astrofizicienilor sa anunte o „coliziune gigantica”, de data asta intre galaxii.

Teoriile despre formarea planetei noastre si despre aparitia vietii pe Terra abunda mai mult ca niciodata in ultima jumatate de secol. De la cele mai ciudate, pana la cele nastrusnice. Si nu exista o teorie valabila, verificabila, pentru ca toate se restrang la aproximatii si supozitii care frizeaza fictiunea literara cu substrat stiintific.

Pe 3 ianuarie misiunea spaTialA chinezA Chang’e-4 a facut prima aselenizare lina din istorie pe emisfera intunecata a Lunii. Acesta este un pas esential in programul spatial ambitios al Chinei, care demonstreaza ca a devenit un actor important in cucerirea cosmosului.

Ideea caA noile tehnologii ne îmbunAtATesc viaTa a devenit o axioma. Deja nu mai putem trai fara noile tehnologii, de la drone la Inteligenta Artificiala. Cel putin aceasta mentalitate se vrea a fi implementata. Chiar daca unele tehnologii se doresc a fi fundamentale pentru civilizatia umana, în vreme ce altele, doar simple exercitii de creativitate.

Inteligenta Artificiala (IA) tare, superinteligenta, chiar daca ar deveni autonoma, scapata de sub controlul uman care a creat-o, nu va ajunge sa manifeste emotii umane si nu ar exista niciun motiv sa credem ca ea ar deveni, in mod intentionat, benefica sau malefica. In studiul pomenit in saptamana trecuta, se vorbeste despre doua scenarii care descriu modul in care IA tare ar putea deveni o amenintare pentru omenire.

Termenul de RevoluTie industrialA a fost popularizat pentru prima oara de economistul englez Arnold Toynbee (1852-1883) pentru a descrie dezvoltarea economica a Marii Britanii intre 1760 si 1840. Nici prima revolutie industriala nu a fost scutita de reprosuri, dincolo de pasul urias pe care l-a reprezentat: in primul rand un impact negativ asupra mediului. Cresterea populatiei si a conditiilor de trai au dus la saracirea resurselor naturale. Folosirea chimicalelor si a combustibilului fosil in fabrici a dus la cresterea exponentiala a poluarii aerului si a apei.

SfarSitul anului trecut a fost dominat de o stire tulburatoare: Un cercetator chinez afirma ca a creat – pentru prima data in istorie – doi bebelusi care s-au nascut in urma unei proceduri de editare genetica! Anuntul a provocat un adevarat tsunami in lumea stiintifica, pe motive de etica. Dezbaterile intra si in noul an.

Decenii la rand am aflat, parinti, copii si adulti, ca vaccinurile sunt un mare ajutor in favoarea sanatatii, a cresterii sperantei de viata etc. Mai nou, vaccinurile sunt privite piezis pentru ca lumea nu mai crede in eficienta acestora si mai ales in produsele  industriei farmaceutice care, luand-o pe urmele „hranei nesanatoase”, ne ofera solutii in care predomina efectele secundare negative multiple. E destul sa privim la campaniile media globale care, ca la un semn, atunci  cand profitul industriei farmaceutice americane este in primejdie, apar in presa tot felul de campanii de sustinerea unui medicament sau vaccin.

Cand se aduce vorba despre Marea PiramidA egipteanA de la Giza, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, si singura care s-a pastrat pana in ziua de azi, prima intrebare care apare este cea referitoare la misterul construirii sale. Mai precis, cum au fost transportate cele doua milioane de blocuri de piatra, fiecare in greutate de doua tone, acum 4.600 de ani. De-a lungul timpurilor moderne au fost lansate numeroase teorii, nici una foarte convingatoare, asa ca se poate spune ca misterul persista si azi.

De mai bine de jumãtate de secol, dezbaterile savantilor pe marginea unuia dintre cele mai fierbinti subiecte ale umanitãtII, si anume aparitia vietii pe Pãmant, nu inceteazã, in ciuda teoriilor contradictorii. Mai intai, cum s-a nãscut viata pe planeta noastrã, apoi, in ce moment in timp?

Dupa lansarea celui mai ambitios si mai complex proiect stiintific, Proiectul Genomului Uman (PGU), proiect lansat in 1990 si incheiat in proportie de 92 la suta in 2003, cercetatorii au lansat la sfarsitul anului trecut un proiect si mai ambitios care are drept obiectiv „descifrarea genomului tuturor celor 1,5 milioane de specii complexe cunoscute de pe Terra”, transmite Agerpres, termenul de finalizare a proiectului fiind de zece ani.

Inorogul sau unicornul este un animal fantastic, intalnit in mitologia orientala, in multe basme, ocupand un loc de seama in folclorul tuturor popoarelor.