SPECTACOLUL CUNOASTERII

Hollywoodul ne-a aratat cam cum se manifesta omul atunci când îsi pierde ratiunea în vreme de dezastru: jafuri, acte de violenta, invadarea magazinelor. Dar creierul uman nu crediteaza aceasta idee, scrie situl wired.com. si mai sunt apoi estimarile false...

Considerata cea mai mortala pandemie din istoria moderna, gripa spaniola a fost cea mai mare nenorocire dupã epidemia de Ciuma neagra din urma cu 500 de ani. Acum avem COVID-19, cum va fi ea notata în istorie?

În 1918, o pandemie de gripa a afectat o treime din populatia planetei si de atunci, alte câteva pandemii s-au mai perindat peste o lume  mereu îngrozita de efectele lor „ucigase”. De la „gripa spaniola” la Covid19, omenirea  traieste semnul teoriei microbilor.

Pentru inducerea în eroare mai întâi a spionilor ruSi (în plin Razboi Rece) si apoi a cetatenilor care nu-si puteau explica sumedenia de întâmplari misterioase petrecute pe teritoriul american (de pilda zona 51) si deseori în jurul bazelor militare secrete (cum ar fi Roswell) si carora le erau martori perplecsi, ideea prezentei extraterestrilor era perfecta.

Prinsi in valtoarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, de incercarile de a descifra codurile masinii germane Enigma, cercetatorii britanici au inteles necesitatea crearii unui calculator care sa sporeasca eforturile criptologilor. Printre ei, Alan Turing a avut o contributie esentiala. Asa s-a ajuns la ceea ce azi numim Inteligenta Artificiala (IA).

Pe data de 5 iunie 2019, publicaTia The New York Times (NYT) a tiparit un necrolog al lui Alan Turing. Nimic neobisnuit pana aici, numai ca el venea la 65 de ani dupa moartea acestuia. Lucru ciudat pentru ca publicatia tipareste cu promptitudine necroloagele personalitatilor, si nu de ieri de azi, ci din 1851. De ce o asemenea întarziere într-o publicatie atat de respectabila? De ce i s-a întamplat asta lui Turing? Si pentru cine nu stie, cine este Alan Turing?

Elon Musk, multimiliardarul n|scut in Africa de Sud are nu doar bani de cheltuit, dar si idei la scara planetara. Cateva dintre acestea s-au materializat in proiecte indraznete: racheta Falcon reutilizabila produsa de compania sa SpaceX, si mai nou, lansarea unor sateliti pentru realizarea unui Internet spatial. Dupa mai multe amanari datorate vremii nefavorabile, racheta produsa de compania SpaceX, Falcon 9, a lansat cu succes pe o orbita circumterestra, primii 60 de sateliti din cadrul unui proiect intitulat Starlink (Legatura stelara).

Anuntata misiune selenara chineza declanseaza dezbaterea asupra noilor mostre de roca lunara, care ar putea revizui vechimea satelitului nostru natural.

Pornita pe vremea Razboiului Rece ca o lupta pentru întaietate si în privinta spatiului cosmic, cucerirea Lunii a fost o expresie a fortei militare între cele doua puteri mondiale ale momentului: SUA si, pe atunci, URSS. Dupa 50 de ani de „adormire”, subiectul „Luna”, revine pe tapet, de data asta cu noi actanti, cel mai important fiind China, si cu noi desfasurari.

Leonardo de Vinci a inceput sA lucreze la fresca „Cina cea de Taina”, in 1495 si a terminat-o dupa trei ani. De atunci, cea mai admirata, mai cercetata si mai copiata pictura din istoria omenirii nu inceteaza sa fascineze vizitatorii si specialistii deopotriva, devenind subiectul a unor teorii fascinante. Situl mentalfloss.com aduce in discutie cateva dintre cele mai putin cunoscute amanunte legate de Cina cea de Taina, dupa cum transmite si Agerpres.

Daca ar trebui sa ne oprim doar la celebra fresca Cina cea de taina realizata de Leonardo da Vinci, atunci am putea aminti cateva controverse si teorii legate de aceasta misterioasa lucrare. Dar mai sunt si altele care ar putea fi adevaratele „coduri ale lui da Vinci”

Daca ar trebui sa ne oprim doar la celebra fresca Cina cea de taina realizata de Leonardo da Vinci, atunci am putea aminti cateva controverse si teorii legate de aceasta misterioasa lucrare. Dar mai sunt si altele care ar putea fi adevaratele „coduri ale lui da Vinci”

In 2019 se comemoreazA 500 de ani de la moartea lui Leonardo da Vinci, cea mai importanta figura a Renasterii italiene. Dar anul 2019 este anul controverselor si al unor noi descoperiri legate de biografia genialului si misteriosului creator italian.

Descoperirea unor noi fosile arunca de fiecare data cercetatorii intr-o stare de febrilitate care se traduce in incercarea de a formula noi ipoteze. Fie ca e vorba despre evolutia speciei animale, fie a celei umane.

DupA modelul imprumutat din pieTe, unde produsele sunt cantarite mai mult sau mai putin exact, tot asa si oamenii de stiinta incearca sa cantareasca galaxiile. Dar cat de precisa este aceasta operatie?

Teoriile care pun disparitia unor forme de viata de pe Planeta noastra (dinozaurii, de pilda, dar nu numai) pe seama impactului teribil cu un asteroid urias nu sunt putine. Desi e vorba despre presupuneri, cercetatorii încearca sa gaseasca dovezi care sa confere greutate stiintifica propriilor teorii. Paleontologii sunt cei care îsi sprijina teoriile speculative pe descoperirea de fosile. Fara ele, totul ramane doar la nivelul supozitiilor.

Daca ne luam dupa studiile stiintifice ajungem sa ne pierdem definitiv in hatisul supozitiilor. Ce mai e bun si ce mai e rau in cazul aceluiasi subiect in care studiile se bat cap in cap? De dinainte de 1990, in Romania, si cam peste tot in lume, a castigat teren teoria conform careia este sanatos sa mananci putine grasimi, cat mai multi carbohidrati (legume, fructe, fainoase), si miscare multa care este sanatoasa pentru ca arde caloriile in surplus.

Chivotul Legamantului este o metafora biblica sau el a existat cu adevarat? Daca a existat, el n-a fost gasit pana azi. Si cu toate acestea, presupunerile nu au intarziat sa apara. Iata cateva dintre ele.

Un reputat profesor de cibernetica de la nu mai putin prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) crede ca exista toate posibilitatile ca lumea în care traim sa nu fie reala, ci doar o simulare pe computer.

CercetAtorii incearcA sA inTeleagA mai bine povestirile scrise in Biblie, iar arheologii vad unele parti ale Bibliei ca pe niste vagi inregistrari istorice. Cu toate acestea, nu exista nici o modalitate de a verifica (fara a gasi artefacte reale) ce este adevar si ce este fictiune.