SPECTACOLUL CUNOASTERII

Am renuntat si renuntam la obiectele analoge si ne scufundam in lumea virtuala, fara remuscari.

Universul digital este viitorul, ni se spune. In ce intuneric a trait omenirea in lumea analoga de acum câteva milenii! Sau nu?

Descoperirea recenta a unor mumii in Egipt arunca o lumina noua asupra vietii si a unor ritualuri stravechi egiptene, cel putin asta sustin cercetatorii.

Despre ce diete trebuie sa urmam sau care sunt cele nesanatoase se vorbeste zilnic. Despre calorii, colesterol si grasimi, la fel. Insã stim cu exactitate ce contin cu adevarat alimentele pe care le folosim zilnic?

Cu mii de ani in urma, o civilizatie straveche ar fi ridicat un cerc de pietre uriase, aproximativ dreptunghiulare, intr-un camp din ceea ce este acum Wiltshire, Anglia. Stonehenge, cum se numeste azi, a fost un mister de atunci, a stimulat imaginatia cercetatorilor sa avanseze diverse teorii.

Arheologii considera, dupa analizarea obiectelor, ca „figurinele” din silex (popular cremene) neolitic gasite la Kharaysin, în Iordania, sunt cele mai vechi portrete de fiinte umane reale din Orientul Apropiat, ceea ce, în realitate, poate schimba perspectiva din care oamenii de stiinta pot privi acum perioada neolitica din Orientul Apropiat, conform LiveScience.com.

Sa colonizezi o planeta extraterestra sau mai aproape de noi, Marte, este un vis imaginat de literatura SF. Sa realizezi o asemenea aventura este posibil deocamdata doar in calculele matematice. Si cu toate acestea, unii se gandesc serios la viitoarele colonii umane.

Conform unui studiu publicat recent, o echipa de arheologi a descoperit ceea ce ar putea fi cel mai mare monument preistoric din arhipelagul britanic. Surpriza cercetatorilor care au anuntat aceasta descoperire este ca monumentul se afla la o aruncatura de bat de cel mai mare monument preistoric din Marea Britanie, cel de la Stonehenge.

Astronomii sunt de acord: Universul, din care face parte si Planeta noastra, este extrem de ciudat. Nu stim totul, dar ce am aflat despre Univers doarin ultimul secol poate sustine aceasta idee. Daca cineva, din alte galaxii, ar privi catre Terra ar avea aceeasi impresie: o planeta ciudata, cu o flora si o fauna care se autoreproduc coexistând pe o bucata de roca albastra acoperita de un strat subtire de gaz. Acesta este Pamântul.

Atunci cand vorbim despre starile materiei cunoscute de noi pana acum, ne referim la cele patru: solida, lichida, gazoasa si plasmatica. Primele trei sunt cele cu care suntem familiarizati in viata de zi cu zi, a patra exista doar in conditii extreme. Exista insa si o a cincea stare a materiei?

(Urmare din numarul trecut) 

Deocamdata se pare ca încet-încet intra pe piata lumii automobilele hibride si electrice. Viitorii zece ani ar trebui sa aduca pe piata, si nu doar pe pistele de testare, automobilele autonome. De ce avem nevoie de ele?

Cursa pentru proiectarea si construirea masinilor autonome, adica fara sofer, nu cunoaste odihna. Firme mari americane, dar si europene sau asiatice se întrec sa detina suprematia, dar sunt ele pe drumul cel bun?

Hollywoodul ne-a aratat cam cum se manifesta omul atunci când îsi pierde ratiunea în vreme de dezastru: jafuri, acte de violenta, invadarea magazinelor. Dar creierul uman nu crediteaza aceasta idee, scrie situl wired.com. si mai sunt apoi estimarile false...

Considerata cea mai mortala pandemie din istoria moderna, gripa spaniola a fost cea mai mare nenorocire dupã epidemia de Ciuma neagra din urma cu 500 de ani. Acum avem COVID-19, cum va fi ea notata în istorie?

În 1918, o pandemie de gripa a afectat o treime din populatia planetei si de atunci, alte câteva pandemii s-au mai perindat peste o lume  mereu îngrozita de efectele lor „ucigase”. De la „gripa spaniola” la Covid19, omenirea  traieste semnul teoriei microbilor.

Pentru inducerea în eroare mai întâi a spionilor ruSi (în plin Razboi Rece) si apoi a cetatenilor care nu-si puteau explica sumedenia de întâmplari misterioase petrecute pe teritoriul american (de pilda zona 51) si deseori în jurul bazelor militare secrete (cum ar fi Roswell) si carora le erau martori perplecsi, ideea prezentei extraterestrilor era perfecta.

Prinsi in valtoarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, de incercarile de a descifra codurile masinii germane Enigma, cercetatorii britanici au inteles necesitatea crearii unui calculator care sa sporeasca eforturile criptologilor. Printre ei, Alan Turing a avut o contributie esentiala. Asa s-a ajuns la ceea ce azi numim Inteligenta Artificiala (IA).

Pe data de 5 iunie 2019, publicaTia The New York Times (NYT) a tiparit un necrolog al lui Alan Turing. Nimic neobisnuit pana aici, numai ca el venea la 65 de ani dupa moartea acestuia. Lucru ciudat pentru ca publicatia tipareste cu promptitudine necroloagele personalitatilor, si nu de ieri de azi, ci din 1851. De ce o asemenea întarziere într-o publicatie atat de respectabila? De ce i s-a întamplat asta lui Turing? Si pentru cine nu stie, cine este Alan Turing?

Elon Musk, multimiliardarul n|scut in Africa de Sud are nu doar bani de cheltuit, dar si idei la scara planetara. Cateva dintre acestea s-au materializat in proiecte indraznete: racheta Falcon reutilizabila produsa de compania sa SpaceX, si mai nou, lansarea unor sateliti pentru realizarea unui Internet spatial. Dupa mai multe amanari datorate vremii nefavorabile, racheta produsa de compania SpaceX, Falcon 9, a lansat cu succes pe o orbita circumterestra, primii 60 de sateliti din cadrul unui proiect intitulat Starlink (Legatura stelara).

Anuntata misiune selenara chineza declanseaza dezbaterea asupra noilor mostre de roca lunara, care ar putea revizui vechimea satelitului nostru natural.

Pornita pe vremea Razboiului Rece ca o lupta pentru întaietate si în privinta spatiului cosmic, cucerirea Lunii a fost o expresie a fortei militare între cele doua puteri mondiale ale momentului: SUA si, pe atunci, URSS. Dupa 50 de ani de „adormire”, subiectul „Luna”, revine pe tapet, de data asta cu noi actanti, cel mai important fiind China, si cu noi desfasurari.