SPECTACOLUL CUNOASTERII

Pana in 2024, sunt mari sanse ca Luna sa fie vizitata, nu doar de NASA, ci si de alte agentii spatiale, in cadrul unor misiuni ambitioase de cercetare a „astrului noptii”.

In vara anului trecut scriam despre o premiera in domeniul comunicatiilor, si anume lansarea de catre SpaceX, compania multimiliardarului Elon Musk pe o orbita circumterestra, a primilor 60 de sateliti din cadrul unui proiect intitulat Starlink (Legatura stelara).

Nici nu s-au stins bine ecourile premiilor IG Nobel, acordate  „studiilor stiintifice”, complet inutile si rizibile pe deasupra, ca noi studii vin sa rupa gura targului. Unele dintre ele, de pilda, cauta raspuns la intrebarea „tulburatoare”: pot mortii sa iasa din pamant?

Un studiu publicat recent in revista Nature anunta ca cercetatorii de la Google, companie care a inventat motorul de cautare folosit azi pe intreaga planeta, au ajuns la stadiul „suprematiei cuantice”, o reusita care „ar putea schimba istoria proceselor de calcul". La ce ar folosi, totusi, aceasta suprematie?

Dintre zecile de mii de Stiri StiinTifice care au fost transmise de agenTiile de presà momdiale pe parcursul anului care tocmai s-a incheiat, amintim acum, la inceput de 2020, cateva care ar putea avea un impact major asupra viitorului planetei in anii care vin.

Suprafetele tot mai intinse de corali morti din cadrul Marii Bariere australiene ar putea fi reinviate cu ajutorul unor sunete ambientale, specifice coralilor sanatosi, sunete difuzate sub apa de boxe speciale.

Recente descoperiri arheologice din apropiere de Luxor, Egipt, readuc in atentie bogatia si valoarea patrimoniului din cunoscuta Valea Regilor, dupa cum noteaza LiveScience.com, demonstrand ca zona mai are inca multe de aratat lumii.

Primele informatii din spatiul interstelar transmise de Voyager 2, despre care scriam in numarul trecut, ridica unele semne de intrebare si, intr-un fel, adanceste unul din misterele Universului.

Dupa 42 de ani de la lansarea sondei spatiale Voyager (Calatorul) 2, sonda agentiei spatiale americane NASA a transmis primele date din spatiul interstelar. Informatiile sunt comparate azi cu cele transmise de Voyager 1 din 2012. Astronomii sunt convinsi ca ele vor duce la o mai buna întelegere a acestei zone.

Când vorbim despre ideea unor vizionaride a coloniza alte planete din Univers, dupa modelul realizat de Cristofor Columb în 1492, întrebarea care se pune este, de ce am face-o? Si de-abia dupa aceea, este posibil? Optimistii spera (?), cei lucizi au argumente sa se îndoiasca.

Am scris în mai multe rânduri despre ideea, sustinuta în studiile publicate în reviste prestigioase, ca omenirea va coloniza într-o zi macar planetele din Sistemul nostru solar, daca nu chiar din Galaxia noastra sau altele si mai îndepartate. Mi-am exprimat de fiecare data rezervele, cel putin logice, fata de aceste nazuinte. Cum sa construiesti aceste nave intergalactice, cu ce viteza sa parcurga spatiul pâna la destinatie, cum sa supravietuiesti unei calatorii care ar dura secole si cum sa supravietuiesti acolo, odata ajunsi la destinatie (daca), erau câteva întrebari de logica, nu de cercetator.

Daca am porni de la inceputuri, probabil ca prima mare inventie care a schimbat fata lumii si pe care o putem contempla si azi, sunt marile piramide de la Gizeh. Pentru ca nimeni nu stie cum au fost construite si datorita scalei grandioase, ele au ramas unice pe Pamant. Daca ar fi sa vorbim de inventatorii literaturii, ai poeziei si ai prozei, atunci ar trebui sa amintim Psalmii din Vechiul Testament.

Spre deosebire de prestigioasele premii Nobel, un fel de Oscar hollywoodian bine plãtit, Premiile iG Nobel isi propun sã fie un fel de „stand-up comedy”, onorand cele mai nãstrusnice descoperiri, cu bani pe mãsurã.

Orice enciclopedie de azi stipuleaza ca un adevar de necontestat (oare?) ca Universul a aparut în urma cu fix 13,8 miliarde de ani, din amintitul atom infinitezimal dar infinit de greu, un proces care a durat o fracTiune de secunda!

De mai multe decenii aflam o multime de lucruri despre universul in care traim si noi, se vehiculeaza tot felul de supozitii, dar este scapat din vedere un element esential: toate supozitiile legate de Univers sunt nascute in urma unor simulãri realizate pe computer.

Continuam prezentarea inventiilor uitate, amintind acum activitatea lui Justin Capra.

De ce unii inventatori se bucura de aprecieri unanime, iar altii sunt sortiti uitarii? Ce ar fi insemnat pentru omenire daca unele dintre aceste inventii ignorate (voit?) ar fi fost puse in practica?

Cine, dincolo de NASA, ar mai vrea sa ajunga pe Luna? Probabil ca pentru restul planetei este un vis de neatins, dar cativa miliardari ar fi gata sa-si cheltuiasca averea pentru a-si indeplini acest vis, fie ca ajung ei primii, sau doar masinile zburatoare proiectate de ei.

La venirea lui Barack Obama la Casa Alba, Biroul pentru Responsabilitate Guvernamentala a dat publicitatii un raport despre inabilitatea NASA de a estima costul programului Constellation. Obama a insistat ca programul sa fie sistat, dandu-si in schimb acordul pentru programul Space Launch System (SLS, Sistemul de Lansare Spatiala), asta dupa ce NASA cheltuise deja 9 miliarde de dolari in cinci ani, construind si testand dispozitive destinate acestui program spatial cu echipaj uman.

In februarie 1966 NASA a pornit misiunile fara echipaj uman pentru a testa sistemul Apollo si noua racheta lansatoare. Dar, chiar de la prima misiune cu astronauti la bord, lucrurile au pornit cu stangul. In timpul unei repetitii la sol, pe 27 ianuarie 1967, un incendiu a izbucnit la bordul vehiculului spatial Apollo 1 in urma caruia toti cei trei cosmonauti, Virgil Grissom, Edward White si Roger Chaffee, au murit carbonizati deoarece echipa de interventie a ajuns tarziu, iar trapa de iesire nu a putut fi deschisa de acestia. Accidentul a obligat NASA sa faca niste modificari, printre altele sa inlocuiasca trapa din interiorul modulului de comanda cu o trapa care putea fi deschisa mult mai repede si din interior, de cosmonauti.