SPECTACOLUL CUNOASTERII

Elon Musk, multimiliardarul n|scut in Africa de Sud are nu doar bani de cheltuit, dar si idei la scara planetara. Cateva dintre acestea s-au materializat in proiecte indraznete: racheta Falcon reutilizabila produsa de compania sa SpaceX, si mai nou, lansarea unor sateliti pentru realizarea unui Internet spatial. Dupa mai multe amanari datorate vremii nefavorabile, racheta produsa de compania SpaceX, Falcon 9, a lansat cu succes pe o orbita circumterestra, primii 60 de sateliti din cadrul unui proiect intitulat Starlink (Legatura stelara).

Anuntata misiune selenara chineza declanseaza dezbaterea asupra noilor mostre de roca lunara, care ar putea revizui vechimea satelitului nostru natural.

Pornita pe vremea Razboiului Rece ca o lupta pentru întaietate si în privinta spatiului cosmic, cucerirea Lunii a fost o expresie a fortei militare între cele doua puteri mondiale ale momentului: SUA si, pe atunci, URSS. Dupa 50 de ani de „adormire”, subiectul „Luna”, revine pe tapet, de data asta cu noi actanti, cel mai important fiind China, si cu noi desfasurari.

Leonardo de Vinci a inceput sA lucreze la fresca „Cina cea de Taina”, in 1495 si a terminat-o dupa trei ani. De atunci, cea mai admirata, mai cercetata si mai copiata pictura din istoria omenirii nu inceteaza sa fascineze vizitatorii si specialistii deopotriva, devenind subiectul a unor teorii fascinante. Situl mentalfloss.com aduce in discutie cateva dintre cele mai putin cunoscute amanunte legate de Cina cea de Taina, dupa cum transmite si Agerpres.

Daca ar trebui sa ne oprim doar la celebra fresca Cina cea de taina realizata de Leonardo da Vinci, atunci am putea aminti cateva controverse si teorii legate de aceasta misterioasa lucrare. Dar mai sunt si altele care ar putea fi adevaratele „coduri ale lui da Vinci”

Daca ar trebui sa ne oprim doar la celebra fresca Cina cea de taina realizata de Leonardo da Vinci, atunci am putea aminti cateva controverse si teorii legate de aceasta misterioasa lucrare. Dar mai sunt si altele care ar putea fi adevaratele „coduri ale lui da Vinci”

In 2019 se comemoreazA 500 de ani de la moartea lui Leonardo da Vinci, cea mai importanta figura a Renasterii italiene. Dar anul 2019 este anul controverselor si al unor noi descoperiri legate de biografia genialului si misteriosului creator italian.

Descoperirea unor noi fosile arunca de fiecare data cercetatorii intr-o stare de febrilitate care se traduce in incercarea de a formula noi ipoteze. Fie ca e vorba despre evolutia speciei animale, fie a celei umane.

DupA modelul imprumutat din pieTe, unde produsele sunt cantarite mai mult sau mai putin exact, tot asa si oamenii de stiinta incearca sa cantareasca galaxiile. Dar cat de precisa este aceasta operatie?

Teoriile care pun disparitia unor forme de viata de pe Planeta noastra (dinozaurii, de pilda, dar nu numai) pe seama impactului teribil cu un asteroid urias nu sunt putine. Desi e vorba despre presupuneri, cercetatorii încearca sa gaseasca dovezi care sa confere greutate stiintifica propriilor teorii. Paleontologii sunt cei care îsi sprijina teoriile speculative pe descoperirea de fosile. Fara ele, totul ramane doar la nivelul supozitiilor.

Daca ne luam dupa studiile stiintifice ajungem sa ne pierdem definitiv in hatisul supozitiilor. Ce mai e bun si ce mai e rau in cazul aceluiasi subiect in care studiile se bat cap in cap? De dinainte de 1990, in Romania, si cam peste tot in lume, a castigat teren teoria conform careia este sanatos sa mananci putine grasimi, cat mai multi carbohidrati (legume, fructe, fainoase), si miscare multa care este sanatoasa pentru ca arde caloriile in surplus.

Chivotul Legamantului este o metafora biblica sau el a existat cu adevarat? Daca a existat, el n-a fost gasit pana azi. Si cu toate acestea, presupunerile nu au intarziat sa apara. Iata cateva dintre ele.

Un reputat profesor de cibernetica de la nu mai putin prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) crede ca exista toate posibilitatile ca lumea în care traim sa nu fie reala, ci doar o simulare pe computer.

CercetAtorii incearcA sA inTeleagA mai bine povestirile scrise in Biblie, iar arheologii vad unele parti ale Bibliei ca pe niste vagi inregistrari istorice. Cu toate acestea, nu exista nici o modalitate de a verifica (fara a gasi artefacte reale) ce este adevar si ce este fictiune.

Dupa ce timp de o jumatate de secol, Luna a intrat in conul de umbra al NASA si al media, trimiterea unui robot lunar chinezesc pe partea „intunecata” a satelitului nostru natural a reaprins interesul agentiilor spatiale.

Pentru cine crede ca „stirile false” (fake news cum suna sintagma în limba engleza, consacrata de presedintele SUA, Donald Trump) s-au nascut ieri, se însala. Nu e mai putin adevarat, însa, ca ele au atins azi un nivel planetar o data cu aparitia celei de-a patra revolutii industriale, internet si Inteligenta Artificiala (IA).

In loc sa existe o exigenta jurnalistica in privinta stirilor false (fake news) se creeaza organizatii care sa preia supravegherea stirilor false editate de robotii dotati cu Inteligenta Artificiala (IA). In cazul in care scandalul explodeaza, sa poata aparea scuza penibila a responsabililor de presa, „nu noi, ci robotii nesupravegheati”!

DacA anunTurile despre „sfarSitul lumii” au intrat in desuetudine dupa anuntul cu Apocalipsa din de-cembrie 2012 care s-a fasait, vine acum randul astrofizicienilor sa anunte o „coliziune gigantica”, de data asta intre galaxii.

Teoriile despre formarea planetei noastre si despre aparitia vietii pe Terra abunda mai mult ca niciodata in ultima jumatate de secol. De la cele mai ciudate, pana la cele nastrusnice. Si nu exista o teorie valabila, verificabila, pentru ca toate se restrang la aproximatii si supozitii care frizeaza fictiunea literara cu substrat stiintific.

Pe 3 ianuarie misiunea spaTialA chinezA Chang’e-4 a facut prima aselenizare lina din istorie pe emisfera intunecata a Lunii. Acesta este un pas esential in programul spatial ambitios al Chinei, care demonstreaza ca a devenit un actor important in cucerirea cosmosului.