SPECTACOLUL CUNOASTERII

Azi putem spune ca stim cine au fost stramosii nostri comuni, e vorba despre ceea ce oamenii de stiinta au denumit homo sapiens. Dar in fiecare an, antropologii adauga lucruri noi privitoare la homo sapiens, de la evolutia spre mersul biped pana la prima amputare medicala care a fost facuta asupra unui homo sapiens.

Cercetatorii din Franta au descifrat in sfarsit un cod complex de simboluri misterioase scrise de Carol al V-lea, fostul imparat al Sfantului Imperiu Roman si rege al Spaniei.

Scrisoare secreta decriptata dupa 500 de ani

O carte partial distrusa în timpul eruptiei vulcanului Vezuviu din anul 79, a fost descifrata cu ajutorul unui program de Inteligenta Artificiala (IA) care foloseste învatarea automata.

Chupacabra

 Ani de zile, locuitorii din statul american Maine au raportat observari ocazionale ale unei creaturi misterioase cu urlete înfricosatoare si cu ochi incandescenti. Se spune ca fiara ataca si ucide animale de companie, în special câini.

Omenirea a fost dintotdeauna fascinata de lucrurile pe care nu si le-a putut explica. De la monstri adâncurilor si cercurile misterioase din lanurile de cereale pâna la „fata omului de pe Marte” si disparitia Atlantidei.

Conform unui studiu de la sf arsitul anului trecut, Podul de uscat numit Beringia s-ar fi format ceva mai t arziu dec at au crezut p ana acum cercetatorii.

Cercetatorii admit ca Beringia a aparut atunci cand nivelul marii a scazut cu 120-150 de metri in faza maxima a glaciatiunii, datorita imobilizarii apei in imensele calote glaciare si in ghetarii continentali, ceea ce a facut posibila aparitia unui pod terestru cu o latime de 1.600 km. Aceasta regiune nu a fost acoperita de gheata deoarece s-a inregistrat o reducere a caderilor de zapada. Astfel regiunea a fost acoperita cu pajisti, cu vegetatie de stepa, care se intindeau pe cateva sute de kilometri in interiorul fiecarui continent.

Daca am colonizat America, de ce n-am putea coloniza si Antarctica dupa modelul patentat, se intreaba cercetatorii. Ideea colonizarii e visul de aur al omenirii, Ne asteapta Marte si apoi Galaxiile. si totusi...

Pregãtirile pentru „recucerirea Lunii” sunt in toi, NASA conduce autoritar, din urmã vine Administratia Spatialã Nationalã Chinezã, dar si alte tãri s-au inscris in intrecere. Noul an aduce in prim-plan noi perspective.

Cine poate uita misiunea Apollo 11 a NASA care a dus primii oameni pe Luna, in vara lui 1969? Dupa o pauza de peste 50 de ani, lucrurile pornesc de la capat, pentru o a doua incercare de a duce astronauti pe satelitul nostru natural.

Acum ca au trecut sarbatorile, petrecerile, bucuriile si excesele, o retrospectiva stiintifica a anului care s-a incheiat poate parea potrivita, mai ales ca nu stim inca ce ne va aduce noul an.

Dezbaterile si dezacordurile au un loc consacrat in salile descoperirilor stiintifice – din simplul motiv ca alimenteaza aceste descoperiri. Totusi, ele au tendinta de a crea ostilitate intre oamenii de stiinta.

Departamentul american al Energiei (DOE) si Administratia Nationala pentru Securitate Nucleara (NNSA) au anuntat o realizare uimitoare în domeniul fuziunii nucleare, reusita la Laboratorul National Lawrence Livermore (LLNL).

Ne-am oprit saptamâna trecuta la extinctiile majore care au afectat viata pe Pamânt, si la felul în care planeta si-a revenit. Dar ne confruntam azi cu cea de-a sasea extinctie?

În lunga sa istorie, de peste 4,5 miliarde de ani, Pamântul a fost gazda unor evenimente devastatoare care i-au modificat de fiecare data structura. De la modificarile geologice si climatice pâna la disparitia unui numar impresionant de specii. Câte asemenea extinctii în masa au fost pâna la urma?

Recent, cercetatorii au scos la lumina un document exceptional: cea mai veche harta stelara completa din lume, pierduta de milenii, gasita intr-un manuscris medieval. Dovezile arata ca harta a fost realizata de Hipparchus (Hiparh), „parintele astronomiei stiintifice”, cel care a facut cea mai veche incercare cunoscuta de a cartografia intregul cer nocturn.

In numarul anterior aminteam de calendarul civil egiptean, un calendar in care toate lunile sa aiba acelasi numar de zile si toti anii sa aiba acelasi numar de luni. Un calendar care avea 12 luni, fiecare luna avand 30 de zile si 3 saptamani a cate 10 zile fiecare, plus 5 zile epagomenale (suplimentare).

Iulius Cesar a stabilit un calendar, dar pana la urma s-a dovedit a fi nesincronizat cu realitatea anotimpurilor. Un papa medieval a rezolvat problema si azi avem un calendar care are un an bisect o data la patru ani. Dar cum au evoluat lucrurile de-a lungul secolelor?

Ce se intampla in creierul nostru in timp ce dormim? Ce substante actioneaza pentru un somn adecvat, iata intrebari la care cercetatorii incearca sa raspunda.

De doua decenii este la moda sfatul, repetat mai in toate ocaziile, de a „gandi pozitiv”, care e de preferat „viziunii pesimiste”. Dar putem sa facem asta mereu? Putem evita gandurile nedorite, „negative”? Specialistii spun „se poate”, dar ca n-ar fi o idee prea buna.