SPECTACOLUL CUNOASTERII

Sunt o multime de citate atribuite unor oameni de stiinta, de-a lungul timpului. Le invatam inca de pe bancile scolii si le repetam oricand ne vine la indemana. Poate ca cel mai cunoscut dintre aceste citate celebre este „e pur si muove!”, adica „si totusi se miscã!”. Dar a rostit-o intr-adevar Galileo Galilei?

Celebrele razboinice ale mitologiei grecesti despre care se spune ca au stapanit o vasta zona din jurul Marii Negre cunoscuta sub numele de Scitia, au existat cu adevarat sau au fost doar inventia miturilor grecesti?

Înca de pe vremea lui Howard Carter, arheologul care a descoperit totusi mormantul intact al faraonului Tutankhamon, în 1922, lumea era de parere ca Egiptul si-a spus întreaga poveste. Ca lucrurile nu stau deloc asa, o dovedesc si cele mai recente descoperiri arheologice.

Omul s-a intrebat mereu ce este dupa moarte. A asteptat o confirmare si s-a ales doar cu incertitudini. Explicatia e simpla: lipsa martorilor, a relatarilor. Acum se incearca descifrarea a ceea ce se numeste generic „experiente din preajma mortii”, a celor care au ajuns in moarte clinica, dar in mod misterios au revenit la viata.

 Pe la mijlocul lunii noiembrie 2020, o informatie incerca sa tulbure planeta: aparitia unui monolit misterios in statul american Utah. Dar apoi, si in... Romania! Cine erau autorii acestor structuri din metal, inalte de 3 metri?

(Urmare din numarul trecut)

Cea mai mare broasca testoasa

Intr-un studiu publicat anul trecut in revista Science Advances, o echipa de cercetatori a anuntat ca a descoperit in Venezuela carapacea unei broaste testoase care a trait acum 8 milioane de ani, cu un diametru de aproape 2 metri, ceea ce ar putea fi cea mai mare broasca testoasa care a existat vreodata pe Pamant, dupa cum afirma cercetatorul Marcelo Sánchez-Villagra, directorul Institutului si Muzeului Paleontologic de la Universitatea din Zürich. Creatura, conform studiului, a apartinut unei specii acum disparute numita Stupendemys geographicus, care a trait in nordul Americii de Sud in epoca Miocenului, care a inceput acum 12 milioane de an si s-a sfarsit in urma cu 5 milioane de ani.

Nu doar sporturile isi au recordurile lor. Cercetatorii sunt atenti sã inregistreze, la randul lor, performantele realizate in diferite domenii si apoi sa le analizeze din perspectiva unicitatii lor. Din aceasta perspectiva, anul trecut s-au inregistrat mai multe recorduri, dupa cum observa LiveScience.

De la anul 2021 se asteptau multe lucruri spectaculoase, dar pandemia de Covid-19 din 2020 a dat toate prioritatile peste cap. Acum, cea mai mare asteptare este campania de vaccinare anti-Covid-19, dar nici alte preocupari nu sunt uitate.

Dupa un an precum cel care (din fericire!) tocmai se încheie, cu totii am avea nevoie de mai mult noroc. De aceea, indiferent cum ati ales sa celebrati Revelionul, faceti-va putin timp pentru a practica una sau mai multe dintre urmatoarele traditii despre care se spune ca în mod garantat au capacitatea de a alunga piaza-rea, ghinioanele si... virusurile!

Ultimele doua decenii au adus raspunsuri interesante în domeniul sanatatii, a eradicarii unor boli devastatoare, descoperirile stiintifice încercând sa faca fata unor pandemii extrem de agresive. Si lupta continua, pentru ca între timp, lucrurile s-au complicat mult.

Ce este disparut pentru totdeauna este disparut pentru totdeauna, dar cercetatorii se încapataneaza sa scruteze ceea ce pare imposibil de scos la lumina, aceasta lume tacuta care vorbeste despre istoria noastra.

Continuam prezentarea seriei descoperirilor stiintifice ale ultimului deceniu, dupa o lista publicata de revista National Geographic. De la vechile civilizatii terestre, la descifrarea misterelor Universului.

În ultimii 10 ani, oamenii de stiinta din întreaga lume au facut progrese remarcabile. Descoperirile ultimului deceniu au dus la o mai buna întelegere a misterelor corpului uman, ale planetei noastre si ale cosmosului care ne înconjoara. Iata o lista cu cele mai importante.

Descoperit recent, craniul unui homo erectus i-a fãcut pe cercetatori sa creada ca in genele noastre stau cuibarite genele unui stramos misterios, care s-ar fi imperecheat cu oamenii de Neanderthal, acum un milion de ani.

La 330 milioane de kilometri de Pamant, sonda spatiala americana Osiris-Rex, lansata de NASA in 2016, si-a inceput aventura pe asteroidul Bennu, dupa o calatorie spatiala de doi ani. O misiune care a inceput bine, dar despre care nu se stie deocamdata cum se va finaliza.

Atunci cand vorbim stiintific despre extraterestri, si nu la televizor, o singura intrebare ramane in picioare: unde sunt ei? Se ascund atat de bine si nu reusim noi sa-i gasim sau nu doresc ei sa se arate?

Mai intai am crezut ca Pamantul este centrul Universului, apoi am descoperit ca exista si alte planete cu conditii propice de viata, acum, cercetatorii sunt de parere ca exista unele planete chiar mai primitoare decat Pamantul.

Venus este departe, dar o vedem in fiecare noapte pe cerul instelat. Este Luceafarul de seara, cum i se spune in folclor, este sora planetei noastre, dar este complet diferita. Ar putea exista si viata pe Venus? Aici parerile astronomilor erau oarecum unanime, in sens negativ. O descoperire recenta aduce insa un optimism moderat.

N-am trait pentru a vedea cum se descurca umanitatea într-o perioada post-apocaliptica, dar cercetatorii au observat modul în care unele specii au prosperat dupa o asemenea catastrofa în vreme ce altele, nu.

Ceremonia Premiului IgNobel este un eveniment anual care onoreaza stiinta ciudata intr-o gama diversa de discipline. In acest an s-au aniversat 30 de ani de Gale IgNobel, organizate ca de fiecare data de revista Annals of Improbable Research (AIR) si sponsorizate de Harvard-Radcliffe Society of Physics Students si Harvard-Radcliffe Science Fiction Association.