SPECTACOLUL CUNOASTERII

SfarSitul anului trecut a fost dominat de o stire tulburatoare: Un cercetator chinez afirma ca a creat – pentru prima data in istorie – doi bebelusi care s-au nascut in urma unei proceduri de editare genetica! Anuntul a provocat un adevarat tsunami in lumea stiintifica, pe motive de etica. Dezbaterile intra si in noul an.

Decenii la rand am aflat, parinti, copii si adulti, ca vaccinurile sunt un mare ajutor in favoarea sanatatii, a cresterii sperantei de viata etc. Mai nou, vaccinurile sunt privite piezis pentru ca lumea nu mai crede in eficienta acestora si mai ales in produsele  industriei farmaceutice care, luand-o pe urmele „hranei nesanatoase”, ne ofera solutii in care predomina efectele secundare negative multiple. E destul sa privim la campaniile media globale care, ca la un semn, atunci  cand profitul industriei farmaceutice americane este in primejdie, apar in presa tot felul de campanii de sustinerea unui medicament sau vaccin.

Cand se aduce vorba despre Marea PiramidA egipteanA de la Giza, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, si singura care s-a pastrat pana in ziua de azi, prima intrebare care apare este cea referitoare la misterul construirii sale. Mai precis, cum au fost transportate cele doua milioane de blocuri de piatra, fiecare in greutate de doua tone, acum 4.600 de ani. De-a lungul timpurilor moderne au fost lansate numeroase teorii, nici una foarte convingatoare, asa ca se poate spune ca misterul persista si azi.

De mai bine de jumãtate de secol, dezbaterile savantilor pe marginea unuia dintre cele mai fierbinti subiecte ale umanitãtII, si anume aparitia vietii pe Pãmant, nu inceteazã, in ciuda teoriilor contradictorii. Mai intai, cum s-a nãscut viata pe planeta noastrã, apoi, in ce moment in timp?

Dupa lansarea celui mai ambitios si mai complex proiect stiintific, Proiectul Genomului Uman (PGU), proiect lansat in 1990 si incheiat in proportie de 92 la suta in 2003, cercetatorii au lansat la sfarsitul anului trecut un proiect si mai ambitios care are drept obiectiv „descifrarea genomului tuturor celor 1,5 milioane de specii complexe cunoscute de pe Terra”, transmite Agerpres, termenul de finalizare a proiectului fiind de zece ani.

Inorogul sau unicornul este un animal fantastic, intalnit in mitologia orientala, in multe basme, ocupand un loc de seama in folclorul tuturor popoarelor.

Cercetarile efectuate in ultimele decenii au demonstrat ca un episod de incalzire globala extrema, care a sufocat, efectiv, animalele marine, ar fi provocat, acum 252 de milioane de ani, cea mai mare extinctie din istoria planetei.

InformaTia a cAzut ca o bombA: „Un muzeu american a anuntat ca cinci fragmente de pergament des-crise ca parte a Manuscriselor de la Marea Moarta erau de fapt false!”

De mai bine de cinci decenii am ajuns sã fetiSizãm descoperirile stiintei, aproape cu religiozitate. Agentiile de stiri globale abundã azi de mii de referinte legate de noi descoperiri, noi studii, noi teorii. Dar sunt de fiecare datã adevãrate aceste studii?

Cât de corecte sunt studiile stiintifice publicate în reviste prestigioase de stiinta, preluate apoi generos de agentiile de stiri globale? E posibila înselatoria în aceasta lume restrânsa? Unele exemple demonstreaza ca da, este posibila... Lasând la o parte studiile stiintifice care ne smulg zâmbete precum bancurile cu Bula, cele premiate anual cu anti-Nobelul numit Premiile IgNobel, exista si studii care se bucura de atentie maxima atât din partea revistelor de specialitate, cât si a agentiilor de stiri globale, mereu în cautare de senzational, acolo unde ar trebui sa fie vorba doar de rigurozitate si responsabilitate. Unii autori cred ca 80 la suta din studiile stiintifice din ultimele decenii chiar când vorbim de lucruri serioase, ar trebui reverificate si asta deoarece cercetarea nu poate fi reprodusa si de alte centre independente. E cam ca la stirile de presa: ele nu pot fi verificate din mai multe surse.

 Ce se petrece in creierul nostru atunci cand suntem invadati de un potop de informatii in fiecare clipa? Cum reactioneaza creierul pentru a iesi din criza si ce putem face noi ca sa-l menajam?

Acum trei decenii, ne informam simplu: din carti (cine avea acest obicei), din ziare (unul sau doua, oficiale), de la radio (public), tv (post public). Astazi creierul nostru este supraincarcat cu milioane de informatii, multe dintre ele inutile. Cum ne descurcam?

Preocup|rile pentru producerea unor energii verzi, nepoluante, sunt vechi de mai bine de cinci decenii. S-au dezvoltat echipamentele pentru producerea energiei eoliene, solare sau a valurilor marii. Exista azi zone „impadurite” cu centrale eoliene cam peste tot in lume. Exista si folosiri razlete a energiei solare prin intermediul panourilor fotovoltaice sau a panourilor solare care sa incalzeasca apa, destul de timid folosite la nivel mondial. Motivul pentru care acestea nu devin sisteme generalizate de Energie verde este costul energiei electrice obtinute prin raportare la costurile de fabricatie. Cu alte cuvinte, deocamdata randamentul acestor tehnologii este inca scazut, sunt prea scumpe in comparatie cu pretul energiei obtinute prin intermediul combustibililor fosili (carbune, gaz, petrol). In ciuda faptului ca de vreo cinci decenii, ni se tot spune ca acestea sunt pe cale de disparitie.

Continuam prezentarea studiului publicat de fizicianul Conrad Ranzan privitor la motivul pentru care Einstein  nu a primit ravnitul Premiu Nobel pentru revolutionara lui Teorie a Relativitatii. In rezumatul articolului publicat in Physics Essays, Conrad Ranzan pomenea printre altele: „lipsa ingrijoratoare a mecanismelor cauzale pentru formularea fenomenelor, diferitele prejudecati si preocuparile comisiei de selectie a premiilor Nobel”. Iata argumentele in continuarea celor prezentate in numarul anterior al revistei noastre.

DupA ce unii fizicieni au sustinut ca Teoria Relativitatii nu are legatura cu realitatea, cu lumea fizica, altii incearca, si azi, sa demonstreze ca lucrurile se petrec in Univers cam asa cum a prezis (?) Einstein in teoria sa.

Aselenizarea a fost evenimentul cosmic al secolului trecut (unele teorii nu o recunosc, sustinand ca americanii nu au ajuns niciodata pe Luna), acum se vorbeste despre o misiune selenara pentru 2025, dar pana atunci, se pun bazele unei „vizite” private pe orbita Lunii.

Cercetatorii au constatat ca, de-a lungul istoriei, omul a beneficiat de existenta a doua creiere. In ultimii ani se vorbeste despre faptul ca deja omul a capatat un nou creier, devenind azi homo smartphonicus.

La IFA, cel mai mare salon european dedicat produselor electronice, desfasurat intre 31 august si 5 septembrie la Berlin, au fost prezentate noutatile anului 2018, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Ideea la care ajunge un grup de cercetatori americani de la Universitatea Austin, Texas, este ca „mamiferele, vietuitoarele cele mai inteligente, dar care se numara printre speciile cu cel mai mic numar de urmasi, au facut un compromis in cursul evolutiei lor, renuntand la capacitatea mare de reproducere in schimbul inteligentei”, dupa cum relateaza agentia Xinhua, preluata de Agerpres.

Obsesia legata de Planeta Rosie e veche de mai bine de o suta de ani. Totul a început în 1877, o data cu observatia astronomului Schiaparelli cum ca pe Marte exista niste linii pe care el le-a numit „canali”, canale. Aici a intervenit însa o eroare de traducere. În limba engleza, cuvântul din italiana a fost tradus prin „canals” în loc de „channels”. Canals (canale) în limba engleza înseamna canale construite de oameni, cum este canalul Suez (Suez Canal) de pilda, în vreme ce channels înseamna tot canale, numai ca naturale, cum este Canalul Mânecii (English Channel), de pilda.