SPECTACOLUL CUNOASTERII

Scriam saptamana trecuta despre cateva din cartile tiparite sub semnatura lui Stephen Hawking. Dupa moartea sa, apar date noi despre ultimul sau articol lucrat impreuna cu un cercetator belgian.

Pentru multã lume persista intrebarea: cum poate un om complet paralizat, care nu poate misca decat ochii si un singur deget, sa fie cea mai luminata minte a astrofizicii teoretice? Stephen Hawking a dovedit ca se poate.

Elon Musk este implicat in proiecte tehnologice de mare anvergura, cum ar fi racheta reutilizabila SpaceX (proiect care functioneaza deja cu succes), automobilul autonom, fara sofer, Tesla (inca in testari) sau tunelul pentru transportul urban de sub Los Angeles. E un om care utilizeaza Inteligenta Artificiala (IA), cel putin in cazul automobilului electric autonom Tesla, dar care nu vede deloc cu ochi buni dezvoltarea necontrolata a tehnologiilor care folosesc IA.

O zicalã spune cã trebuie sã privesti apusul de soare cu nostalgie pentru cã nu se stie dacã maine Pãmantul va mai exista. Ideea Apocalipsei este incã vie, in ciuda prezicerilor de tot felul. Prinsi intre sarbatorile de Pasti si mini vacanta de 1 Mai, adica intre cozonaci si oua rosii si gratare stropite cu bere, aproape ca am uitat ca era cat pe aici sa nu mai prindem un nou rasarit de Soare pe Pamant, o noua zi de luni, si asta din cauza ca prezicatorii Sfarsitului lumii nu dorm, indiferent de secole, ci sunt mereu in alerta, gata sa faca anunturile fatidice pe care doar ei stiu cum le nascocesc.

Multe dintre descoperirile arheologice i-au contrariat pe autorii lor, a facut curioasa comunitatea stiintifica si chiar pe consumatorii de curiozitati. Multe din aceste descoperiri au ramas pana in ziua de azi invaluite in mister. Sferele din Costa Rica sunt un exemplu.

Multe din tehnologiile imaginate de marii inventatori, Nikola Tesla este unul dintre acestia, prind astazi viata, fiind aduse in prim plan prin intermediul mass-media. Chiar daca transmiterea fara fir s-a realizat folosindu-se undele radio, radiatia electromagnetica fiind tocmai potrivita pentru transferul informatiilor, ele n-au fost si nu sunt un vector de transport in cazul transmiterii puterii electrice.

Lupta pentru noile tehnologii nu cunoaste ragaz, mai ales ca beneficiaza de sustinerea permanenta a mass media în ideea ca ar fi vorba despre o lume mai buna, mai eficienta. Se stie, pielea umana este cel mai mare organ al omului. De aceea ideea de a realiza o „piele” electronica a suras de mai multa vreme cercetatorilor. Primii pasi au fost facuti de o echipa de la Universitatea Stanford în 2011, iar mai aproape de noi, mai  multe echipe de cercetatori s-au aratat atrase de aceasta realizare.

Muzeele lumii se confrunta deseori, in cazul antichitatilor achizitionate, cu numeroase cazuri de obiecte contrafacute. Nu se stie cu exactitate numarul falsurilor existente in marile sau mai micile muzee existente in lume, dar expertii sunt convinsi ca in afara de cele descoperite, multe alte falsuri inca se afla expuse in colectii oficiale, ca sa nu mai vorbim de cele private. Site-ul Livescience prezinta cateva dintre cele mai spectaculoase cazuri de obiecte arheologice falsificate.

Stiinta isi bazeaza teoriile, de cele mai multe ori, pe dovezi de netagaduit. Cu exceptia fizicienilor teoreticieni care au ca unice dovezi calculele matematice. In arheologie, dovezile sunt si ele esentiale, dar uneori, acestea pot fi trucate.

Un raport din 2016 al unui grup britanic de campanie impotriva obezitatii, numit Forumul National al Obezitatii (NOF), sustinea dietele cu multe grasimi saturate si putini carbohidrati. Expertii in obezitate au reactionat dur, declarand ca afirmatiile NOF sunt „iresponsabile”.

De câtiva ani se vântura ideea ca elevii nu trebuie stresati cu memorarea textelor scolare, ca asta nu duce la nimic stimulativ. Un studiu recent demonstreaza contrariul, si anume rolul memorizarii in activitatea cognitiva. In cazul procesului de invatare, memorarea are un rol major, lucru inteles de pedagogi cu secole in urma,  de pe vremea când nu existau tablete si telefoane mobile si nici macar Wikipedia. Fara sa existe studii de specialitate, invatatii de acum doua milenii (in cazul Chinei) sau pedagogii de acum o mie de ani, cunosteau rolul esential al dezvoltarii cerebralo-cognitive prin memorizare, o tehnica denumita in vremurile noastre mnemotehnica. Cunoasterea umana se bazeaza pe memorarea informatiilor acumulate in timpul vietii, iar exersarea memoriei este esentiala inca din anii de formare scolara.

Citim zilnic despre noile tehnologii care integreaza Inteligenta Artificiala (IA), dar unii cercetatori se intreaba de ce au oamenii spaime in fata noii realitati in care cibernetica pare sa ne forteze sa traim blocati intr-o lume gen Matrix, un fel de baterii umane. Am scris in mai multe randuri despre Cea de-a 4-a Revolutie Industriala, cea care defineste dezvoltarea tehnologiilor in jurul Internetului prin intermediul IA si care va schimba radical in deceniile urmatoare, modelul nostru actual de viata, de organizare sociala, de guvernare, de afaceri. Sute de studii si mii de articole pe aceasta tema sunt postate pe Internet.

Faimoasa pentru celebrele statui misterioase, apartinand unei civilizatii inca foarte putin cunoscute, Insula Pastelui ar putea ramane fara o buna parte din acestea, intrucat ele vor fi inghitite de apa.

Fizicienii teoreticieni dau dovada de o imaginatie bogata atunci cand interpreteaza Universul doar prin calculele lor matematice, incercand in acest fel sa rivalizeze cu scriitorii SF. Cand Galileo a privit cerul noptii cu luneta construita de el, nu s-a gandit de ce este cerul atat de negru si stelele atat de rare, chiar daca a descoperit o multime in galaxia noastra. El era fascinat de fizica. De mai bine de un secol, o seama de fizicieni care si-au adaugat eticheta de teoreticieni, au abandonat fizica in favoarea matematicii, adica isi propun sa descopere Universul nu prin latura sa fizica, demonstrabila, ci prin calcule matematice si atat.

Omenirea a fost atacata de-a lungul existentei sale de valuri catastrofale de nenorociri, de la biblicele pedepse, la ciuma bubonica si epidemiile de virusi mortali. În ultimele decenii, planeta a fost „atacata” de diverse pandemii care mai de care mai devastatoare. Daca ne oprim la ultimele decenii, a fost mai întai gripa aviara, despre care, la vremea respectiva, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) afirma în comunicate oficiale ca o pandemie de gripa aviara ar putea ucide o jumatate din populatia planetei! Asta, desi initial se afirmase ca acest soi de gripa nu omoara decat pasarile si nu se transmite la om! Apoi, au urmat comunicatele OMS pline de cifre exacte ale oamenilor ucisi de virusul pacatos.

Putine sunt descoperirile din adancul marilor care sa fi produs atata uimire, stupefactie si interes din partea cercetatorilor. Dar scoaterea la iveala acum o suta de ani a unei stravechi piese de bronz la bordul epavei unui vas a surprins intreaga comunitate stiintifica.

Anul 2018 ne aduce si un studiu surprinzator care vrea sa implementeze în mentalul colectiv ideea ca nici casatoria nu mai este ce a fost, si nici ca celibatul este un lucru atat de rau. Dimpotriva, e sanatos!

Am intrat in era robotilor inteligenti care sunt ceva mai inteligenti decat cateii-roboti care dau din coada, de acum cateva decenii. Robotii care de cateva decenii sunt atat de utili in industria automobilului au azi niste „frati” mult mai inteligenti in sensul ca in zilele noastre ei nu mai sunt niste executanti care nu cer ore libere, pauza de masa sau concediu de odihna, ci sunt inzestrati cu ultima gaselnita a erei digitale: Inteligenta Artificiala (IA). O inteligenta care le permite o anumita autonomie si un fel de autoinvatare, sa zicem, dupa modelul uman.

Inainte de anii 90, la noi, erau supravegheate telefonul (daca se obtineau aprobari), scrisorile venite din Occident, se foloseau urechile informatorilor sau microfonul (daca se obtineau aprobari). Azi, chiar si imaginatia lui George Orwell, autorul distopiei 1989, scrisa de el in 1948, pare lipsita total de imaginatie.