SPECTACOLUL CUNOASTERII

Conceptia ca mumiile din Tarim, China, vechi de 4.000 de ani, apartin unor indo-europeni si nu unor localnici asiatici, se baza atat pe unele analize ADN, cat si pe vesmintele si ornamentele vestimentare. Cercetari de ultima ora arata insa ca ele provin de la indigeni, si nu de la migranti indo-europeni.

Mumiile din Tarim, au fost descoperite in regiunea Xinjiang din China in bazinul Tarim, desertul Taklamakan, pe la jumatatea secolului al XX-lea de cativa exploratori europeni precum Sven Hedin, Albert von Le Coq si sir Aurel Stein. Noi studii incearca sa arunce o alta lumina asupra acestor mumii.

Unele dintre cele mai uluitoare modele de gradina zen de pe planeta isi datoreaza existenta unui artist neasteptat: mii de „ace de gheata” minuscule. De la vârtejuri la cercuri pâna la rânduri ordonate, fiecare design delicat este creat atunci când pietre de dimensiuni similare se aduna pe un peisaj.

Hidra este un caz iesit din comun atunci când vorbim despre „nemurire”. Cercetarea cauta solutii aplicabile si pentru speranta cea mai apriga a umanitatii. Dar, plecând de la exemplele oferite de natura, noile tehnologii vor avea si ele un cuvânt de spus in viitor, si unul ar fi „dublura digitala a creierului”.

Orice fiinta moare. E o povara pe care omul o duce in spate de pe o pozitie privilegiata in comparatie cu celelalte animale pentru ca el poate constientiza aceasta situatie. Nu este cea mai reconfortanta constatare, insa este pretul pe care trebuie sa-l platim pentru ca ne-am nascut. Dar ar putea omul trai vesnic?

Un rol important il au genele, dar merita sa retinem ca „dincolo de genetica, exista insa si o alta lume, aceea a epigeneticii. In vreme ce genetica „da nastere”, epigenetica „selecteaza”. 

Cercetatorii incearca sa priveasca mai cu atentie spre acele specii de animale a caror viata este deosebit de lunga (liliecii, balenele, sobolanii-cartita, elefantii, albatrosii, unele rase de caini), in incercarea de a le descoperi secretul si apoi de a gasi modalitãti de a intarzia procesul de imbatranire si de a prelungi viata semenilor nostri. 

La 10 kilometri de Urfa, un oras antic din sud-estul Turciei, Klaus Schmidt a facut una dintre cele mai uimitoare descoperiri arheologice din vremea noastra: pietre masive sculptate (megaliti) vechi de aproximativ 11.000 de ani, lucrate si aranjate de oameni preistorici care nu foloseau inca unelte metalice. Locul se numeste Gobekli Tepe, in Turcia, iar arheologul german Klaus Schmidt, care a descoperit pentru prima oara aceste obiecte, este convins ca este locul celui mai vechi templu din lume.

Cu 6.000 de ani inainte de ridicarea monumentului de la Stonehenge, uimitoarea asezare Gobekli Tepe din Turcia modifica viziunea conventionala asupra nasterii civilizatiei umane.

De vreme ce exista desene rupestre in pesteri si ramasite umane, cercetatorii sunt convinsi ca, in perioada primitiva, in zorii umanitatii, dar si ulterior, triburi sau comunitati restranse de oameni au trãit in subteran. Dar au trait in realitate?

Experimentele revolutionare actuale sunt doar cele mai recente dintr-o cronologie accelerata a dezvoltarii, scrie Jim Ricotta, CEO al companiei Akiro, intr-un articol postat pe Quantum Daily.

Internetul de azi va fi transformat de marii dezvoltatori de tehnologie intr-o retea globala la un nivel superior, mult mai sigura. Aceasta ar fi internetul cuantic.

Dorinta de a vedea lucruri pe Marte, acolo unde nu sunt decat roci si umbre, este mare. Iar hartile aplicatiei Google Mars a descatusat imaginatia „astronomilor de fotoliu”.

Locurile indepartate nu nasc iluzii, dar Marte, cea mai apropiata planeta de noi, ne hraneste imaginatia de cateva secole. Atat de mult incat unii cred ca poate fi colonizata de terieni, la fel cum  a fost colonizata „Lumea noua” de conchistadori.

Studiile care prezic catastrofe globale acapareaza intotdeauna mass-media si pe consumatorii de stiri. Fie ca e vorba despre sfarsitul lumii, fie ca e vorba despre schimbarile climatice. Un studiu din 1972 pomenea despre un colaps al societatii si el este azi luat in serios de cercetatori.

Unele din teoriile lui Stephen Hawking au revolutionat modul in care privim universul, chiar dacã sunt predictii teoretice. Unele dintre aceste teorii s-au dovedit a fi corecte, sustine un articol postat pe LiveScience, dar altele, mai bizare, incã ii pun pe ganduri pe fizicieni.

Stephen Hawking, renumitul fizician teoretician, a emis in cãrtile si articolele sale cateva teorii interesante bazate pe sofisticate calcule matematice. La o analizã atentã, unele s-au dovedit corecte, de altele nu e convinsã toatã lumea cã stau in picioare.

Schimbarile climatice devin o problema nodala a societatii viitorului si lupta care se va duce in deceniile urmatoare este pentru a reduce drastic emisiile de carbon. Energia va trebui sa devina si ea „curata” si incep sa se faca primii pasi.

Astrofizicienii de la NASA descopera mii de exoplanete, cu conditii de viata similare celor de pe Pamant. La ce foloseste asta? Raspunsul este simplu: pe unele dintre aceste planete din Calea Lactee am putea sa le colonizam dupa ce Pamantul ar inceta sa existe. Dar vom ajunge la ele?

Leonardo da Vinci este nu doar cel mai renumit artist al Renasterii, ci si o figurã învaluita în mister. De la misteriosul zâmbet al Giocondei pâna la misterul ADN-ului celebrului artist, pe care oamenii de stiinta se strãduiesc sa-l descifreze pentru a ajunge la adevar.