ISTORII UITATE

Poporul roman a trait momente de emotie si ingrijorare in august 1968, cand s-a aflat despre invazia sovietica in Cehoslovacia, sub cupola Tratatului de la Varsovia. Nicolae Ceausescu, de trei ani la putere, a decis sa nu participe la ocuparea Cehoslovaciei si sa critice actiunea militara a URSS. Dar Ceausescu se opunea si tendintei liderilor de la Praga de a promova „socialismul cu fata umana”.

Eticheta care este pusa în dreptul împaratesei Theodora I a Bizantului este una foarte laudativa: „Cea mai influenta si puternica femeie din istoria Imperiului Roman”. Mai multi istorici antici care s-au ocupat de biografia ei si a sotului ei, împaratul Justinian I, i-au cladit o imagine suficient de obiectiva pentru ca posteritatea sa poata aduce elogii Theodorei.

Regele Italiei Umberto I a fost una dintre marile victime ale anarhistilor. Era fiul cel mare al primului rege al Regatului Italiei, Vittorio Emanuele. Umberto I (poreclit si „cel Bun”) a avut o domnie de 22 de ani (1878-1900), perioada in care s-au petrecut multe evenimente tulburatoare in interiorul tarii.

O palpitanta legenda s-a tesut in jurul evadarii lui Napoleon din exilul fortat de pe Insula Sfanta Elena. Nostalgici ai imparatului, probabil, au pus cap la cap elemente reale pentru a creiona un alt final pentru viata marelui invins de la Waterloo, din 1815. Fuga din exil s-ar fi produs trei ani mai tarziu.

Nu numai in romane comorile ascunse dau aripi aventurierilor, iar cand realitatea depaseste fictiunea, atunci itele unei astfel de afaceri devin periculoase. Asa se face ca un lacatus filipinez pe nume Rogelio Roxas a ajuns sa fie un mare descoperitor dar si o victima a lacomiei presedintelui filipinez Ferdinand Marcos. Radacinile afacerii duc la prada de razboi japoneza, ascunsa intr-o pestera a muntelui Baguio din insula Luzon a arhipelagului Filipinez.

Lovitura de gratie pentru cariera politico-militara a lui Benito Mussolini (1883-1945) a constat in succesul debarcarii aliatilor in Sicilia (SUA, Marea Britanie si Canada au desfasurat „Operatiunea Husky”), incepand cu 9 iulie 1943. La acea data, „Il Duce” (porecla de glorie dupe ce a distrus mafia din Sicilia) avea functia suprema de prim-maresal al Imperiului (din 1938). Tot ceea ce a urmat de atunci, inclusiv formarea statului-marioneta a lui Hitler numit „Republica Sociala Italiana”, nu a fost decat o prelungire a agoniei.

Ce se poate spune despre mentalitatea unui tata venezuelean care-si boteaza cei trei fii Vladimir, Ilici, Lenin? Pentru unii e o gluma proasta, dar pentru viitorul abominabil terorist poreclit „Sacalul” climatul din familie a fost decisiv. Ilici Carlos Sacalul se afla in inchisoare din 1994, pe viata, pentru 16 crime. Ultima rejudecare si condamnare pe viata s-au desfasurat in 2017, pentru atacul unei cafenele din Paris.

Infiintarea Imperiului German, in 1871, nu a fost de la inceput o amenintare pentru Marea Britanie, insa politica militarista a celui de-al doilea kaiser, Wilhelm al II-lea, a dat de gandit strategilor britanici. Asa se face ca atunci cand a izbucnit Primul Razboi Mondial si Germania, si Marea Britanie au devenit adversare pe fata, britanicii avand o gandire tactica si mijloacele necesare pentru a anihila forta militara a germanilor. Secretul Londrei: blocada navala.

 Activ timp de 37 de ani, „Proiectul Venona” initiat de serviciile secrete americane in 1943 a vizat decriptarea mesajelor transmise de agentiile de spionaj sovietice (NKVD, KGB si GRU). Au fost interceptate circa 3.000 de mesaje (doar o mica parte descifrate), cele mai importante descoperiri fiind legate de cercul de spioni din Marea Britanie („Cambridge Ring”) si de cel din cadrul Proiectului Manhattan – fabricarea bombei atomice americane. In ultima parte a celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a produs o intensificare a activitatii de spionaj privind posibilitatea realizarii bombei atomice.

Intre conducerea autocratica (dictatoriala) a statului si violenta este o legatura biunivoca (in ambele sensuri). Se genereaza reciproc si istoria are exemple pilduitoare pentru prezent, chiar daca unii refuza asocierea. Evolutia Republicii Romane, de la anul 509 i.Ch. si pana la tentativa lui Julius Caesar de a controla toate puterile statului ne demonstreaza ca sistemul republican este fragil in lipsa controlului (cenzurii) puterii centrale de catre celelalte forte sociale ale statului. Practic, asasinarea unui lider cu vederi autocratice a nascut dezordinea din care s-a conturat dictatura lui Octavianus Augustus.

Timp de trei decenii, intre 1968 si 1989, pe teritoriul mai multor state din America de Sud s-au desfasurat violente actiuni de suprimare a fortelor politice de stanga si a simpatizantilor acestora, indiferent de pozitia sociala. Atrocitatile comise atunci, cu largul concurs al serviciilor secrete nord-americane, s-au desfasurat intr-o clandestinitate care nu a permis evaluarea precisa a numarului de victime, dar se estimeaza ca peste 60.000 de persoane au fost ucise, iar sute de mii au fost inchise.

Moartea tarului Ivan al IV-lea cel Groaznic (1584) a declansat o lupta pentru putere  haotica, în perioada cunoscuta drept „Vremurile tulburi” ale Rusiei.

Zang Xueliang, guvernatorul Manciuriei între 1928 si 1929, a fost arestat la domiciliu timp de peste jumatate de secol, iar el a trait pâna a împlinit o suta de ani, petrecându-si ultima perioada a vietii într-un autoexil în Hawaii.

Ultimul mare mare maestru al Ordinului Templierilor, Jacques de Molay, a fost executat la 18 martie 1314, prin ardere lenta la stalp, pe o insula a Senei, in apropiere de Paris. De Molay avea aproximativ 70 de ani pe atunci si, o data cu el, avea sa dispara din istorie acel Ordin – creat in 1119, dupa prima cruciada, de francezul Hugues de Payens.

Deznodamantul razboaielor din coalitiile europene si imperiul lui Napoleon Bonaparte a fost disparitia coroanei imperiale, in 1815. Dupa mai putin de un secol, in 1914, cinci coroane imperiale isi puneau in joc prestigiul, in ceea ce s-a numit atunci „Marele Razboi”. Astfel, in Primul Razboi Mondial au fost implicate imperiile: Marea Britanie (UK), Rusia, Germania, Austro-Ungaria si Otoman. Dupa uriasa conflagratie, a ramas unul singur: Imperiul Britanic condus pe atunci de George al V-lea. In nici unul dintre cele patru imperii disparute coroanele n-au mai parasit muzeele. Cum s-a ajuns la Marele Razboi? Judecand radacinile dezechilibrelor de putere, se poate spune ca disparitia lui Napoleon (1815), „marele perturbator al Europei”, a fost inceputul.

În culisele unei abdicari din dragoste, cea a regelui Edward al VIII-lea al Marii Britanii, din anul 1936, se ascund interese si simpatii dintre cele mai surprinzatoare. Un regret afirmat public a venit din partea lui Hitler, care îl simpatiza pe Edward. De altfel, una din intentiile strategice ale dictatorului nazist era repunerea pe tron al regelui „abdicat”, pentru o mare alianta Germania-Anglia. Cine stie care ar fi fost soarta Europei daca visul nazist s-ar fi împlinit.

Doar Napoleon Bonaparte putea spera, nu si poporul francez, ca un urmas al sau ar putea avea cutezanta de a se autodeclara împarat, asa cum facuse el însusi în 1804. Si iata ca un nepot de frate, Ludovic-Napoleon, caruia poporul îi încredintase functia de presedinte în 1848 (eliminând monarhia), viseaza si devine împarat al celui de-al Doilea Imperiu Francez, în 1852. Nu avea sa dureze nici douazeci de ani. Tatal lui Napoleon al III-lea (1808-1873) a fost Ludovic I al Olandei, fratele lui Napoleon Bonaparte, iar mama sa a fost Hortense Beauharnais, fiica primei sotii a lui Bonaparte.

Evul Mediul occidental, de rit romano-catolic, nu a cunoscut conceptul de „divort”. Mofturile maritale ale regilor erau mascate sub denumiri precum „anulari de mariaje” sau „repudieri” – reginele fiind „îmbrâncite” spre manastire sau esafod, dupa noroc. Mai pe sleau spus, alungarea reginei era posibila si regele îsi continua domnia alaturi de alta femeie aburcata pe tron fara sa stie ce-o asteapta.

Ideile „panslavismului” erau vechi de secole la debutul veacului XX. Marea dorinta a sârbilor, exprimata foarte limpede la Conventia din 1848, era unirea Serbiei cu teritoriul sudic Bosnia si Hertegovina, pentru formarea „Serbiei Mari”. În aceste conditii, formatiunea terorista secreta panslavista „Mâna neagra” a aparut în 1901 si a actionat criminal si în 1914, prin dublul asasinat de la 28 iunie, din orasul bosniac Sarajevo. A fost scânteia care a declansat Primul Razboi Mondial.

Imparatul si Imperiul Japonez au declansat actiunile militariste si apoi au intrat in al Doilea Razboi Mondial fara o evaluare corecta, obiectiva a capacitatii militare a inamicului. Nici un strateg nipon nu a apreciat la adevarata valoare puterea economica si forta industriei de razboi ale SUA. Iar cand si-au dat seama ca sunt coplesiti, ultima strategie a disperarii a fost atacul sinucigas tip kamikaze. Traditia japoneza si Codul samurailor („Bushido”) interziceau umilinta capitularii.