ISTORII UITATE

Alegerea lui Abraham Lincoln ca presedinte al Statelor Unite, la alegerile din 1860, a fost insotita nu doar de manifestatii de entuziasm, in statele din nord, ci si de resentimente, mergand chiar pana la amenintari cu moartea.

In noaptea de 2 decembrie 1943 a avut loc ceea ce istoricii au numit „un Pearl Harbor european” – bombardarea de catre germani a portului strategic Bari, din Italia, aflat pe atunci in posesia Aliatilor. Atacul-surpriza s-a soldat cu scufundarea a 17 nave si uciderea a peste o mie de militari americani si britanici si a sute de civili italieni.

William Randolph Hearst a fost unul dintre cei mai controversati creatori de presa din lume, de numele sau fiind legata aparitia ziarelor de scandal si a stirilor false, cu titluri inselatoare, menite sa induca in eroare cititorii, dar si sa-i determine sa cumpere ziarul fara sa stea pe ganduri.

In zilele noastre, comunicarea se afla la un click distanta si putem vedea pe cineva instantaneu, indiferent in ce colt al lumii s-ar afla. Odinioara insa, când nu existau nici Facebook, nici Skype sau WhatsApp si nici macar aparate de fotografiat, era dificil sa stii cum arata o anumita persoana si singura solutie ca sa te lamuresti era, adesea, realizarea unui portret al respectivei persoane.

In istoria Americii de Sud este consemnata, printre altele, si prima relatare a unei revolte de sclavi din Lumea Noua. Aceasta rebeliune a fost legata de numele lui Miguel de Buria, un sclav care nu doar ca si-a recâstigat libertatea in urma conflictului, ci a cucerit si inimile tuturor sclavilor sud-americani de dupa el.

Desi multa lume il crediteaza pe Albert Einstein ca fiind „creierul” care a conceput prima bomba atomica, adevarul este cu totul altul: cel care a avut initiativa, a coordonat eforturile savantilor implicati in proiect si a condus acest proiect (numit codat „Manhattan”) a fost fizicianul Julius Robert Oppenheimer.

Dupa cum se stie, linsajul – executia cuiva fara judecata – este un fenomen aparut in Statele Unite, a carui denumire provine de la judecatorul Charles Lynch, un revolutionar american cunoscut pentru lichidarea sumara a celor suspectati de colaborare cu britanicii, in timpul Razboiului pentru independenta Americii.

Se stie ca diplomatia necesita o multime de talente, desi abilitatea de a înota nu se afla de obicei printre ele. Dar ea a fost o calitate absolut necesara în 1958, cand premierul sovietic Nikita Hrusciov a mers la Beijing sa discute cu Mao Zedong, presedintele Republicii Populare Chineze.

Considerata a fi una dintre cele mai importante decizii luate vreodata in istorie, abolirea sclaviei in Statele Unite va ramane legata pentru totdeauna de numele lui Abraham Lincoln. Putini stiu insa ca presedintele american, desi dorea ca sclavii negri sa fie eliberati, s-a opus, initial, ramanerii lor pe pamant american.

Urmas al Imperiului Roman, cel Bizantin a mai dainuit inca un mileniu dupa destramarea predecesorului sau din Apus. Un mileniu zbuciumat, plin de razboaie, revolte, tradari si duplicitate, in care imparatii bizantini au apelat adesea la o arma infailibila pentru a-si elimina rivalii: in loc sa-i ucida, preferau sa-i mutileze, fapt care implica, automat, ca acestia nu vor mai nutri vreodata speranta de a prelua tronul.

Stiati ca, dupa ce Statele Unite fusesera ajutate de Franta sa-si proclame independenta fata de Marea Britanie, ele au declarat, dupa doar câtiva ani, razboi binefacatoarei lor? „Cvasirazboiul” dintre SUA si Franta a dus la revenirea generalului Washington din retragere, la impunerea de legi draconice si a provocat un conflict privitor la puterile prezidentiale pe timp de razboi, care nu a fost rezolvat nici azi.

In Italia secolului XVII, femeile erau adesea pur si simplu cumparate de sotii lor, ca niste obiecte, neavand dreptul sa protesteze si devenind nu de putine ori victime ale unor mariaje abuzive. Singura lor scapare era ca sotii bogati si, de obicei, mult mai batrani, care le terorizau, sa moara si sa le lase singure, ca niste vaduve bogate si... nebatute.

În calitatea lui de comandant al „Armatei Continentale”, George Washington, unul dintre parintii natiunii americane, s-a confruntat nu doar cu britanicii, ci si cu un inamic nevazut, dar si mai letal: variola.

Este un lucru unanim acceptat ca Franta are cea mai spectaculoasa mostenire culturala, iar restaurantele frantuzesti sunt cele mai apreciate din lume, dar stiati ca primele locatii de acest gen nu au aparut în Parisul secolului XVIII, ci cu peste o jumatate de mileniu mai devreme, în cealalta parte a lumii?

Povestea Eugeniei de Montijo, devenita împarateasa a Frantei în cursul celui de-al Doilea Imperiu este una fascinanta, în care scandalurile, gloria, bogatia, dragostea, tradarea si ruina s-au împletit în mod bizar. Provenita dintr-o foarte bogata familie de aristocrati spanioli, viitoarea împarateasa s-a nascut pe 5 mai 1826.

Desi fenomenul fake-news pare asociat azi cu anumite puteri oculte, de inspiratie deloc democratica, el este poate, la fel de vechi ca istoria si a fost folosit, uneori, si de state democratice împotriva totalitarismului. Cel mai clar exemplu în acest sens îl reprezinta avalansa de stiri false cu care, înaintea debarcarii în Normandia, Aliatii au inundat Germania nazista.

Se stie ca una dintre cele mai mari temeri ale Aliatilor, în cursul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a fost ca nazistii sa foloseasca asa-numitele Wunderwaffen sau „arme-minune”. Unele dintre aceste arme secrete erau cu totul ireale, precum „generatoarele de cutremure” si „razele mortii”, însa altele, ca armele bacteriene, rachetele si noi gaze letale, erau perfect fezabile. Însa cea mai mare îngrijorare a fost ca germanii ar fi putut produce si detona o bomba atomica.

La sase ani dupa ce Prohibitia intrase în vigoare în SUA, nu doar ca americanii continuau sa bea, ci beau tot mai mult, de la an la an. Cea mai mare parte a spirtoaselor consumate nu provenea însa din contrabanda, ci era alcool produs legal, de catre cele câteva distilerii care aveau permisiunea de a produce alcool industrial, pentru fabrici.

In ultimele doua saptamani ale lunii octombrie 1962, lumea s-a aflat mai aproape ca niciodata de un razboi atomic. Presedintele american John F. Kennedy si premierul sovietic Nikita Hrusciov s-au privit taios in ochi, fiecare cu degetul pe butonul nuclear. In final, amandoi au clipit insa, iar situatia s-a detensionat; a existat insa un moment in care decizia nu s-a mai aflat la ei, iar un atac nuclear ar fi putut fi declansat de un ofiter sovietic, daca un alt ofiter, pe nume Vasili Arhipov, nu s-ar fi opus.

Un subiect considerat tabu de istorici si politicieni decenii de-a randul începe sa iasa la iveala: folosirea, de catre combatantii din ultima conflagratie mondiala, a unor substante chimice din categoria drogurilor, capabile sa le stimuleze capacitatile fizice si psihice ale militarilor. Se stie ca Hitler însusi era injectat zilnic de medicul lui personal, Theo Morell, cu Eukodal, un cocktail de metamfetamina si oxicodona, iar soldatii Wehrmachtului foloseau si ei, la scara larga, medicamente de tipul Pervitin, similar metamfetaminei cristalizate.