|
 Intotdeauna oamenii au simtit nevoia sa-si cunoasca viitorul, sa stie ce le „aduce ziua de mâine”. Artele divinatorii erau cunoscute inca din Antichitate. Este suficient sa amintim auspiciile augurilor din vechea Roma. Poporul nostru a preluat aceste traditii transformându-le in modul cel mai neasteptat. Prin o multime de acte magice, se asteapta raspunsuri legate de vreme, de roadele pamântului, de dragoste si casatorie. Se ghiceste cu ajutorul multor, multor obiecte si materiale: inele, oglinzi, apa, busuioc, ceapa, iarba, plumb.
Multe dintre ele se refera la recolta. Pentru ca aceasta sa fie cât mai bogata, in cele mai importante sarbatori ale anului se intreprind o serie de ritualuri si descântece dar cele mai importante predictii se fac de Anul Nou. Semnificativ din acest punct de vedere este calendarul de ceapa despre care s-a mai scris in aceasta pagina. Vom reveni totusi pe scurt pentru frumusetea ritualului. Se desfac 12 foi de ceapa peste care se presara aceeasi cantitate de sare. Fiecare foaie reprezinta o luna a anului si a doua zi, in ele, sarea lasa apa si, dupa cantitatea respectiva, se presupune care luna a anului va fi mai rodnica. Calendarul din carbuni Acest calendar se facea cu scopul de a afla cum vor fi culturile anului urmator. In noaptea de Anul Nou se alegeau carbuni aprinsi de marime egala. Fiecare primea un nume de planta care urma sa fie semanata: grâu, porumb, secara, sfecla, varza etc. Carbunii astfel botezati erau trasi pe marginea vetrei si lasati sa arda complet pâna a doua zi, 1 ianuarie. Dupa cantitatea de cenusa lasata, se hotara cum vor fi semanate plantele. Ghicitul in plumb Rar intâlnit la sate, acesta a aparut la oras, fiind importat din Germania. A fost precedat de un obicei aproape identic si anume ghicitul in ceara. In noaptea de revelion, membrii familiei si invitatii stau in jurul mesei având fiecare in fata un bol cu apa. In aceasta apa se toarna plumb topit (respectiv ceara topita) care se solidifica imediat luând diferite forme. Acestea sunt interpretate ca simboluri a ceea ce se va intâmpla in anul viitor. Aflarea ursitului Noaptea din ajunul Anului Nou este unul dintre momentele anului in care se spune ca fetele nemaritate isi pot afla viitorul sot. Ele pun in apa un fir de busuioc sfintit, o ramura de mar si un banut. Se crede ca daca, inainte de culcare vor bea aceeasta apa isi vor afla ursitul. De asemenea, il pot visa daca imprumuta o verigheta de la o femeie casatorita (religios!) si o poarta toata noaptea dintre ani pe degetul mijlociu de la mâna stânga. In unele zone se practica ghicitul pe sub oale. Se strâng in casa unei fete sau a unui tânar si, sub oale de lut, se ascund diferite obiecte. Fiecare alege un obiect aflat dedesubt. Acesta are anumite semnificatii, aratându-i cum va fi ursitul. O oglinda inseamna un ursit mândru. Daca un baiat gaseste margele, inseamna ca va avea o nevasta iubitoare de bogatii iar daca le gaseste o fata inseamna ca sotul ei va plânge la betie. Inelul inseamna tradare conjugala, carbunele o persoana bruneta, pieptenele una frumoasa si sunt o multime de semnificatii in acest sens. Exista si alte practici inchinate aceluiasi scop. Printre acestea pot fi amintite privitul in oglinda sau in apa fântânii. Fata, merge la miezul noptii la fântâna sau se asaza in fata oglinzii, tinând in fiecare mâna câte o lumânare. Privind atent in oglinda sau in apa isi poate vedea viitorul sot. Daca nu vede pe nimeni inseamna ca nu se marita in anul respectiv. Aceste obiceiuri stravechi sunt practicate si in ajunul Bobotezei dar atunci fetele sunt obligate sa tina inainte post negru. IRINA STOICA
|
TERAPII COMPLEMENTARE 
