Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow Vor fi oamenii inlocuiti de roboti?
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 9 vizitatori online

Vor fi oamenii inlocuiti de roboti?

Imprimare E-mail
mari, 12 aprilie 2016

 Teoretic este posibil ca oamenii sa fie invinsi de masinarii inteligente in viitor. Practic va fi, insa, imposibil, dar nici macar de dorit. Cu toate acestea, sunt unele domenii in care azi robotii sunt mai buni decat oamenii. S-o luam cu inceputul: febra robotilor dateaza cam de prin anii 70 ai secolului trecut, cand era la moda si asa-zisa criza a petrolului (care s-a dovedit o uriasa manipulare globala). Tot atunci se avansau ipoteze halucinante conform carora robotii vor prelua controlul pe Terra pana in anul 2000 (!). Ca orice elucubratie „stiintifica”, bine orchestrata de mass-media, in timp, si aceasta s-a acoperit de ridicol. Redenumiti „inteligenta artificiala”, robotii de altadata nu doar ca nu au pus stapanire pe Planeta, dar si-au aratat limitele, nu atat ale lor, cat ale programatorilor lor.

In afara de industria automobilelor care a folosit din anii 70 tot mai multi roboti, mai ales in Japonia, robotii stau cuminti in banca lor, indeplinindu-si cu succes misiunea lor de unelte in diferite activitati umane. Uneori uneltele isi depasesc creatorii in rapiditate si eficienta, dar doar atat.

Masina care bate omul

 Go este un joc traditional asiatic, un fel de sah inventat in urma cu 3.000 de ani in China, considerat cel mai vechi joc pe tabla din lume. Jocul cum este el cunoscut azi a fost formalizat in Japonia in secolul al XV-lea si se traduce prin „jocul incercuirii”, un joc de strategie abstract pentru doi jucatori, in care fiecare are ca tel obtinerea unor teritorii mai mari decat ale oponentului. Cel mai celebru roman despre acest joc este „Maestrul de Go” (scris de scriitorul japonez Yasunari Kawabata in 1954, tradus si in limba romana la Humanitas Fiction), o poveste despre jocul pentru titlul de „Meijin” (maestru de go) din 1938 la care Kawabata a participat ca reporter.

 Povestea revine in actualitate cu performanta unui robot care a invins recent campionul mondial de Go. Dar incercarile de a invinge cu un robot un campion intr-unul dintre cele mai complexe jocuri pe tabla, cum este sahul, dateaza din ultimul deceniu al mileniului al II-lea, atunci cand robotul Deep Blue, construit de compania IBM, a reusit pe 10 februarie 1996 sa-l invinga in primul joc pe campionul mondial de sah Garry Kasparov. Intalnirea prevazuta pentru sase jocuri s-a terminat in final cu victoria omului impotriva masinii, cu scorul general de 4-2, dupa ce Kasparov a reusit trei victorii si doua remize. Totusi, in mai 1997, dupa o reproiectare, Deep Blue a reusit sa-l invinga pe Kasparov cu 3,5 la 2,5 devenind primul sistem computerizat care a invins un campion mondial de sah. Ulterior IBM a retras din activitate robotul, azi performanta lui fiind doar istorie.

 Acum, dupa 20 de ani, lucrurile au evoluat in materie de roboti? Realitatea ne arata ca nu, desi intre timp am mai inregistrat o performanta. Astfel, anul acesta, in martie, supercalculatorul proiectat de Google si denumit AlphaGo a reusit sa-l invinga la Seul, cu scorul general de 4-1, pe Lee Se-dol, campion mondial al jocului de „sah oriental” Go. Google a intrat in posesia premiului de un milion de dolari, iar AlphaGo a primit „al noualea dan”, cel mai inalt grad onorific de mare maestru in go, atribuit doar celor cu capacitati exceptionale in acest joc. Aceeasi distinctie este atribuita si lui Lee Se-dol, detinator a 18 titluri internationale, considerat de departe unul dintre cei mai buni jucatori de go ai timpurilor moderne.

Un razboi care, deocamdata, se amana

 Am putea spune ca razboiul om-masina, adica om-„inteligenta artificiala” nu doar ca nu rezolva nimic, dar, atrag atentia oamenii de stiinta, poate naste controverse. Despre controverse in materie de inteligenta artificiala se vorbea si acum patru decenii si acum doua decenii. Acum, ele revin in actualitate, reiterandu-se aceleasi „temeri”. „Dezvoltarea inteligentei artificiale este un potential pericol pentru omenire”! titreaza ziarele dupa victoria lui AlphaGo. Ce pericol a fost pentru omenire Deep Blue? Nici unul, spune orice om normal.

 Dupa cum spune si Michael Thielscher, profesor de cibernetica la University of New South Wales (UNSW), din Australia, „sistemul de inteligenta artificiala (IA) realizat de Google nu poate face altceva decat sa joace Go”. Aceasta, spune cercetatorul, „este probabil cel mai important punct slab al tuturor sistemelor de inteligenta artificiala existente. Ele sunt concepute special pentru anumite functii si le lipseste ceea ce se cheama o inteligenta artificiala generala”.

 Cu alte cuvinte, ele sunt masinarii care executa comenzile imaginate de programatori, dar si acelea secvential, si nu complex precum creierul uman, chiar daca uneori cu o viteza mai mare de calcul. Aceeasi situatie ca si in cazul masinilor fara sofer, sistem conceput tot de Google. Ele exista, dar pana sa devina eficiente pe sosele, nu doar masina ar trebui echipata cu IA, ci si toata infrastructura soselelor lumii!

 Si apoi, „masinile inteligente” Google, fara sofer, nu vor putea suplini niciodata viteza de reactie a creierului uman care coordoneaza miscarile atunci cand un sofer este la volan. Cel putin deocamdata. De ce? Pentru ca, spune Michael Thielscher, „le lipseste inca acel simt al realitatii care ii face pe soferii umani mai buni in anumite situatii decat inteligenta artificiala”. Optimismul de PR al celor de la Google nu este impartasit de toata lumea. Futurologul australian Ross Dawson, presedintele fondator al Advanced Human Technologies Group, de pilda, este de parere ca „dezvoltarea sistemelor de inteligenta artificiala poate sa constituie un pericol pentru viitor”, dupa cum preia Agerpres, in sensul in care, specifica el, „este aproape sigur ca vor aparea si oameni care vor incerca sa foloseasca puterea noilor tehnologii pentru scopuri cu efect destructiv asupra altor oameni sau a societatii in ansamblu”.

 Si adauga: „cred ca orice tip de tehnologie poate fi folosit in scopuri bune sau rele si la fel este si cazul inteligentei artificiale. Asa cum construim avioane care ne permit sa calatorim rapid dintr-o parte in alta a globului, la fel pot fi folosite aceste avioane si pentru a arunca bombe oriunde in lume”, ceea ce este, sa recunoastem, de decenii bune, un simplu truism.

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (70 euro sau 80 $, un abonament pe sase luni; 35 euro sau 40 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Comori biblice pierdute sau inexistente?
» Robert Smalls sclavul devenit congresmen
» Materiale recuperate din OZN-uri?
» Peste oceanic in aluat crocant
» Remedii simple
» Margarina si strategiile militare
» Manastirea Geghard
» Sarutul din Times Square
» O arta ancestrala
» „Disconfort” de primavara
» La limita dintre Eros si Thanatos
» Regizori sau dictatori?
» Horoscopul saptamanii: 22-28 aprilie 2019
» 18 aprilie 1480 – S-a nascut Lucrezia Borgia
» Tema: „FLORI”
» Noile calatorii selenare
» Sporturile extreme ale Antichitatii
» Doua incidente Ozn din Argentina
» Marinata de peste
» Sfaturi utile
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9