Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Reabilitarea lui Pytheas
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 21 vizitatori online

Reabilitarea lui Pytheas

Imprimare E-mail
miercuri, 31 ianuarie 2001

           Un recent colocviu universitar desfasurat la Marsilia (Franta) a repus in discutie meritele pe nedrept contestate ale savantului Pytheas, traitor in secolul IV i.Ch.
           Un recent colocviu universitar desfasurat la Marsilia (Franta) a repus in discutie meritele pe nedrept contestate ale savantului Pytheas, traitor in secolul IV i.Ch. Observatiile si masuratorile geografice si astronomice ale acestuia erau atât de avansate pentru epoca sa, incât valoroase personalitati antice - precum geograful Strabon sau istoricul Polyb - l-au considerat un impostor.
          
           TINUTUL DE LA CAPATUL LUMII
          
          Legenda despre tinuturile cele mai nordice ale Europei, cetoasa Tara Thulé, este practic elucidata de descrierile lui Pytheas - care ne sunt cunoscute indirect, din criticile aduse de contestatarii sai. Acele locuri unde „Soarele rasare la miezul noptii" si unde Apollon se ducea sa se reculeaga o data la 19 ani (când planetele isi incheiau ciclul periodic) au fost vazute de savantul antic din Marsilia. Observatiile geografice (literaturizate, caci nu mai vazuse asa ceva) si cele privind astrele vizibile din acea zona de catre Pytheas demonstreaza ca el a trecut de Cercul Polar de Nord si a zarit banchizele coastelor Norvegiei sau Islandei. Acum 2300 de ani (calatoria lui Pytheas s-a desfasurat intre 330 si 320 i.Ch.), savantul considerat sarlatan a stabilit cu precizie ca stelele Beta (din constelatia Ursa Mica), Alfa si Kappa (din constelatia Dragonului) sunt vizibile de la Pol. Astazi se observa numai steaua Beta (Steaua Polara), datorita precesiei echinoctiilor. Insa invidia savantilor greci a fost mai puternica decât puterea de a-i recunoaste meritele lui Pytheas. Asemanarea intinderilor de gheata cu o meduza si noaptea foarte scurta erau considerate elemente de legenda si nu realitati. Descrierea si masuratorile Arhipelagului britanic, evaluarea circumferintei Pamântului, unghiul de inclinatie al axei Terrei fata de eliptica (valoare ce difera fata de cea de azi doar cu 3 minute) nu au impresionat lumea stiintifica a antichitatii. Nici explicatia justa data de Pytheas pentru fenomenul mareelor - dependente de miscarile Lunii - nu i-a consolidat statutul de savant.
          
           CALATOR OCAZIONAL, SAVANT DE GENIU
          
           Poate ca unul din motivele contestarii lui Pytheas l-a constituit faptul ca el nu a participat la o expeditie stiintifica in sensul de azi al termenului. Nimeni nu i-a pus la dispozitie vreo ambarcatiune. El a profitat, probabil, de o calatorie comerciala (pentru gasirea de noi surse de ambra si cositor) spre a-si verifica ipotezele si masuratorile facute in orasul sau de bastina, Marsilia. Iesind din Mediterana printre Coloanele lui Hercule (Gibraltar), caravana comerciala a navigat de-a lungul coastelor Spaniei, Frantei si Marii Britanii, ajungând aproape de tarmurile Norvegiei si/sau Islandei. Cercetatorii spun ca a fost posibila si o abatere in Marea Baltica. Una din marile idei geniale ale antichitatii grecesti - sfericitatea Pamântului - putea fi verificata prin masuratori de coordonate geografice coroborate cu observatii astronomice. „Comportarea" anormala a Soarelui („Vara nu se culca, iarna nu se trezeste") in zona Cercului Polar de Nord confirma tocmai aceasta idee de avangarda pentru acea epoca. Numai ca relatarile lui Pytheas, primele de acest gen, spulberau legendele despre „capatul lumii si miraculosul tinut Thule". Ori asa ceva parea o indrazneala de neiertat. Dar „mincinosul" savant a fost pus astazi - cu argumente stiintifice - la locul ce i se cuvine. Pytheas a fost primul savant al antichitatii care a facut observatii stiintifice in vecinatatea Cercului Polar de Nord.
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Cand studile sunt eronate
» Tancuri sovietice la Praga
» O organizatie pentru studiul OZN
» Supa-crema de gulii
» Alura tinereasca
» Jurnalism inainte de Hristos
» Tarragona – oras roman
» Triumful unui romantic
» Arta plastica preistorica
» Ce-i mult, nu-i bun!
» A vedea dincolo de chipuri
» Cand dragostea „ca-n filme” devine realitate
» Horoscopul saptamanii: 10-16 decembrie 2018
» 6 decembrie 1421- S-a nascut Henric al VI-lea al Angliei
» Tema: „URIASII”
» Inselatorii cu studii stiintifice
» Puterea unei Ă®mparatese
» Incidentul „Tornado”
» Friptura Ă®nnabusita
» Ridurile – fals motiv de anxietate
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9