|
Titular al tronului Frantei din 16 mai 1643, Ludovic al XIV-lea este incoronat la 7 iunie 1654 (la catedrala Reims), dupa implinirea varstei de 16 ani. Membru al Casei dinastice Bourbon, „Louis Dieux-Donné” numele de la nastere (Cel daruit de Dumnezeu) a venit pe lume la 5 septembrie 1638, ca fiu al lui Ludovic al XIII-lea si al Anei de Austria.
Parintii erau casatoriti de 23 de ani si mama avusese patru nasteri esuate, de aceea a fost considerat ca un „dar divin”. La moartea lui Ludovic al XIII-lea, in 1643, mostenitorul tronului avea patru ani si consiliul de coroana a decis ca Ana de Austria sa fie unica regenta a Frantei. Dupa moartea cardinalului Richelieu, in 1642, i-a urmat cardinalul Mazarin (Raimondo Mazzarino), care a fost seful guvernului pana la moarte, in 1661. El a fost artizanul politicii interne si externe a Frantei. Ludovic al XIV-lea a fost invatat de Mazarin ca titularul tronului Frantei este un fel de trimis al lui Dumnezeu pe Pamant si ca are toata puterea si toate deciziile la dispozitie. Tara era „proprietatea” lui. Din acest punct de vedere, sistemul discretionar francez diferea drastic de cel monarhic englez, unde regele era „cenzurat” de Parlament. Lui Ludovic al XIV-lea nu i-a pasat nici un moment de Parlamentul francez. Franta era prada absolutismului monarhic, iar el a devenit „regele Soare”. Ludovic al XIV-lea a promovat mai multe reforme in domeniul fiscal si economico-comercial. A contribuit la rearanjarea sistemului juridic. S-a remarcat si prin grija pe care a manifestat-o fata de armata si fata de soldatii de rand. El a fost initiatorul spitalului de raniti numit „Hôtel des Invalides”. Din punct de vedere religios, romano-catolicul Ludovic al XIV-lea nu a dorit niciodata sa fie subordonatul papei si a avut relatii distante fata de Sfantul Scaun. Pe de alta parte, el era un dusman declarat al hughenotilor (protestanti francezi), iar persecutiile si abuzurile contra lor nu incetau – inclusiv asupra copiilor lor in privinta educatiei si practicarii cultului. La apogeu se afla Edictul de la Fontainebleau (1685), prin care protestantismul era interzis. Adept al razboaielor, Ludovic al XIV-lea a condus Franta in conflicte cu spaniolii si olandezii. A fost preocupat de arta si cultura, iar Palatul Versailles a devenit un monument estetic prin contributia unor arhitecti ca Louis LeVau, decoratori precum Charles LeBrun si artisti ai gradinilor ca André Le Nôtre. A murit de guta (din cauza lui Fagon, doctor incompetent) in 1715. PAUL IOAN
|
ASTAZI IN ISTORIE 
