Depresia si anxietatea se asociaza frecvent, in cele mai multe cazuri existand aceasta relatie de cauzalitate, a declarat pentru Agerpres medicul Mirela Manea, coordonatorul stiintific al celei de-a V-a editii a Conferintei nationale interdisciplinare „Stresul, anxietatea, depresia”.
Patologii potentate reciproc „Este o tema in care patologia poate fi foarte variata. In stres, anxietate, depresie discutam de potentiale cauze si ma refer la stres si despre tipurile de manifestari care pot fi generate de stres (...). Pana acum ceva timp se tot spunea ca stresul determina depresia. Datele stiintifice merg catre acest tip de legatura intre stres si depresie si ma refer, in special, la efectul toxic pentru creier al stresului cu riscul aparitiei depresiei. Deci exista un cerc vicios, in care, odata intrat, poti sa faci depresie. Pe de alta parte, nu la toata lumea acest lucru se poate intampla, pentru ca exista persoane care raspund bine la stres si au o alta evolutie comparativ cu persoanele care expuse la stres fac depresie. (...) Insa, depresia si anxietatea sunt comorbide frecvent, se asociaza frecvent. In cel mai mare procent exista aceasta relatie. Care dintre ele apare prima este greu de spus. Nu stim care o determina pe cealalta, cert este ca amandoua se potenteaza una pe alta si evolutia este una total negativa din punctul de vedere al functionarii persoanei respective. Cand ma refer la functionare nu ma refer numai la cea profesionala, ci si la cea sociala si bineinteles familia, unde ar trebui sa fie implicata o astfel de persoana”, a afirmat medicul. Pacienti „fara varsta” Potrivit dr. Mirela Manea, numarul de cazuri care se prezinta la cabinet a crescut. „Daca s-au inmultit cazurile? Da. Dar imi este greu sa spun daca acest da este autentic ca numar de cazuri care s-au inmultit sau daca da este dat de adresabilitatea catre cadrele medicale sau catre psiholog. Ceea ce este bine este faptul ca oamenii au inceput sa constientizeze depresia, sa se «im-pamanteneasca» ca tip de afectiune; sigur, aceasta situatie este la modul general, dar noi vorbim despre diverse tipuri de tulburari depresive pe care le fac pacientii, insa ideea e ca ei inteleg ca este vorba despre o afectiune, inteleg ca trebuie sa vina la medic, inteleg ca trebuie sa aiba relatii cu ceilalti”, a sustinut dr. Mirela Manea. Medicul a explicat ca depresivul nu are varsta, aceasta putand merge de la 18 la 80 de ani: „Fiecare etapa de viata are un anumit profil de depresie. Spre ce vreau eu sa trag semnalul de alarma este depresia la varsta inaintata, care poate fi factor de intrare in dementa. Frecvent si de proasta evolutie este depresia asociata dementei sau intrarea in dementa prin depresie, pentru ca la un moment dat nu stii exact cat este depresie, cat este deteriorare. Atunci, daca nu sesizezi, nu diagnostichezi si nu intervii precoce in depresie ca si atitudine terapeutica riscul mare este sa se asocieze dementa si practic sa fie ravagii facute la nivelul persoanei respective. In amandoua cazurile vorbim de deteriorare cognitiva si depresie si in dementa, fiecare prin alt mecanism, dar potentate unul cu altul.” O lume depresiva Planul de interventie psihoterapeutic integrativ in tratamentul depresiei, detalii privind hipertensiunea arteriala la pacientii cu patologie psihiatrica sau informatii privind expertiza medicala a capacitatii de munca la pacientii cu tulburari psihiatrice sunt alte teme de dezbatere importante intre specialisti. Depresia afecteaza 10% din populatia lumii, iar tulburarile psihice reprezinta 30% din povara globala a bolilor non-fatale, arata un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). „In clinica intalnim adesea pacienti cu o simptomatologie anxios-depresiva rezistenta la tratament, iar investigatiile medicale, imagistice si neuropsihologice indica o deteriorare cognitiva semnificativa. Aceste situatii reprezinta intotdeauna o mare provocare atat pentru psihiatru, cat si pentru psiholog”, explica drd. Cristina Oprea, psiholog la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”. ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|