Patru coroane imperiale la muzeu

Deznodamantul razboaielor din coalitiile europene si imperiul lui Napoleon Bonaparte a fost disparitia coroanei imperiale, in 1815. Dupa mai putin de un secol, in 1914, cinci coroane imperiale isi puneau in joc prestigiul, in ceea ce s-a numit atunci „Marele Razboi”. Astfel, in Primul Razboi Mondial au fost implicate imperiile: Marea Britanie (UK), Rusia, Germania, Austro-Ungaria si Otoman. Dupa uriasa conflagratie, a ramas unul singur: Imperiul Britanic condus pe atunci de George al V-lea. In nici unul dintre cele patru imperii disparute coroanele n-au mai parasit muzeele. Cum s-a ajuns la Marele Razboi? Judecand radacinile dezechilibrelor de putere, se poate spune ca disparitia lui Napoleon (1815), „marele perturbator al Europei”, a fost inceputul.

Dezechilibrul puterilor

 In 1815 se formeaza Sfanta Alianta: Prusia, Rusia si Austria. Momentul decisiv a fost insa anul 1879, cand Bismarck face o incercare exceptionala, si anume formarea Ligii celor Trei Imperii: Germania, Austro-Ungaria si Rusia. Daca faimosul cancelar ar fi reusit, poate ca Marele Razboi nu ar mai fi existat. Insa Rusia nu a acceptat acea alianta din cauza problemelor balcanice cu Austro-Ungaria. Consecinta? Rusia si Germania vor fi permanent rivale si, in cele din urma, Stalin triumfa, Hitler dispare.

 Esecul lui Bismarck a condus, logic, la aliantele imperiale ale Marelui Razboi: Antanta (aliatii) formata din Marea Britanie (rege George al V-lea), Franta (republica, presedinte Raymond Poincaré), Rusia (tar Nicolae al II-lea); la randul lor, Puterile Centrale reuneau Imperiul German (kaiser Wilhelm al II-lea), Imperiul Austro-Ungar (imparat Franz-Joseph I, iar din 1916 Karl I de Austria). Evident, vechiul dusman al Austro-Ungariei, Imperiul Otoman, a intrat in razboi de partea Germaniei (pact secret in 1914), fiind condus de sultanul Mehmed al V-lea si, din 1916, de Mehmed al VI-lea. Pe baza rezultatelor bataliilor din afara Europei, se poate spune ca Imperiul Otoman a fost veriga slaba a Puterilor Centrale, fiind invins si fragmentat de britanici si francezi in nordul Africii, Orientul Apropiat etc.

 Pe langa aceste imperii, mai multe regate europene au intrat in razboi, cum ar fi Romania (din 1916, rege Ferdinand I), Serbia (rege Peter I) etc. Echilibrul confruntarilor tuturor acestor capete incoronate a fost total rupt o data cu intrarea SUA in razboi (1917). Practic, iesirea Rusiei din razboi (1917, Revolutia bolsevica si inlaturarea lui Nicolae al II-lea) nu a mai contat pentru fortele aliate, care au zdrobit Puterile Centrale si au impus Germaniei o pace umilitoare prin Tratatul de la Versailles, semnat exact la cinci ani dupa uciderea arhiducelui Franz-Ferdinand (la 28 iunie 1914 – pretextul Marelui Razboi) Kaiserul Imperiului German, Wilhelm al II-lea abdica la 9 noiembrie 1918. Tarul Nicolae al II-lea a abdicat in 1917. In 1922, Sultanatul Turciei este abolit si Mehmed al VI-lea pleaca in exil. De pe harta Europei dispar patru imperii si apar noi republici. Marele imperiu supravietuitor, cel britanic in care „soarele nu apunea niciodata”, a incetat practic sa existe o data cu cedarea Hong-Kong-ului catre China populara, la 1 iulie 1997. In 1922, „The British Empire” detinea 458 milioane de persoane, o cincime din populatia lumii.

PAUL IOAN