|
InformaTia a cAzut ca o bombA: „Un muzeu american a anuntat ca cinci fragmente de pergament des-crise ca parte a Manuscriselor de la Marea Moarta erau de fapt false!”
Muzeul Bibliei din Washington, aflat deja in centrul unei controverse de anul trecut din cauza finantarii sale de catre familia Green, proprietarii lantului de artizanat Hobby Lobby din Statele Unite, a facut anuntul dupa ce un centru german de cercetare a concluzionat ca fragmentele nu erau atat de vechi pe cat se pretindea. Nenorocirea este si mai mare cu atat mai mult cu cat, dupa cum scria cotidianul israelian Haaretz, cel putin 70 de fragmente din Manuscrise, aflate in colectii din intreaga lume, dupa cum atrag atentia cercetatorii, sunt probabil falsuri! Manuscrisele de la Marea Moarta sunt vechi de peste 2.000 de ani. Cele 900 de pergamente si papirusuri, descoperite intre 1947 si 1956 in pesterile Qumran din Cisiordania, sunt considerate una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor. Acestea includ texte religioase in ebraica, aramaica si greaca, precum si cea mai veche versiune a Vechiului Testament cunoscuta. Cele cinci fragmente false au fost expuse la Muzeul Bibliei de la Washington din noiembrie 2017, dar ele au fost insotite de o nota care preciza ca cercetarile privind autenticitatea lor erau in curs de desfasurare. Cu cateva luni mai devreme, muzeul a trimis cinci din cele saisprezece fragmente manuscrise catre Germania, la Institutul Federal pentru Cercetarea si Controlul Materialelor (BAM). Testele din cercetarile anterioare au exprimat indoieli cu privire la originea lor. Muzeul a eliminat cele cinci fragmente testate in Germania si le-a inlocuit cu alte trei, care sunt, de asemenea, testate de dr Kipp Davis, cercetator in cadrul Universitatii Trinity Western. Insa nici despre acestea nu sunt vesti bune. Dr Davis a anuntat deja ca „cel putin sapte dintre fragmentele muzeului sunt false. Studiile mele de pana acum au reusit sa confirme, bazat pe convergenta mai multor dovezi, ca exista o probabilitate ridicata ca cel putin sapte dintre fragmentele din colectia «Manuscrise de la Marea Moarta» a muzeului sa fie contrafaceri moderne. Insa in privinta statutului fragmentelor neanalizate inca nu ma pot pronunta deocamdata”, a declarat Davis intr-un comunicat de presa. Muzeul Bibliei, care costa mai mult de 500 de milioane de dolari, spune povestea Bibliei pe mai multe etaje, povestirile continute in Vechiul si Noul Testament si impactul lor asupra lumii. Deschiderea Muzeului Bibliei a fost invaluita intr-un scandal urias, dupa ce o plangere civila inaintata de procurorii federali din Brooklyn a acuzat ca Hobby Lobby ar fi cumparat artefacte de la contrabandisti care le-au traficat din Irak. Potrivit procurorilor, compania ar fi transportat tablete rare cu inscrisuri cuneiforme etichetandu-le drept „mostre de dale”. Nu mai putin de 5.500 de artefacte au fost confiscate in urma anchetei.
In fine, in timp ce expertii discuta despre cine este responsabil pentru scandalul de la Muzeul Bibliei, care poate fi cel mai mare caz de frauda cu antichitati din ultimii ani, unii cercetatori pun o mare parte din vina pe un vinovat surprinzator: ei insisi. Haaretz scrie ca „cercetatorii biblici au jucat un rol nesemnificativ, dar important, prin publicarea de articole stiintifice si lucrari despre fragmente dubioase. Desi acest lucru nu este intentia lor, ei acorda un sigiliu academic de aprobare artefactelor, ceea ce impinge preturile in sus si incurajeaza, de asemenea, colectionarii dornici de a cumpara. „Muzeul nu a cumparat aceste manuscrise fara parerea pozitiva a unor profesori experti”, spune Amir Ganor, seful unitatii de prevenire a furtului din cadrul Autoritatii Israeliene pentru Antichitati. „Fara experti, n-am fi avut acest scandal”, spune si Arstein Justnes, profesor de studii biblice la Universitatea Agder din Norvegia, care studiaza de mai multi ani fragmentele suspicioase de Manuscrise. O poveste lunga si complicata „Multe publicatii au garantat autenticitatea fragmentelor, chiar din momentul aparitiei lor pe piata, de prin 2002”, spune Justnes, preluat de Haaretz. Nu se pune probabil problema relei-credinte a cercetatorilor. „Chiar si eu am facut greseli”, recunoaste Justnes, amintind ca a participat la studiul si publicarea unor fragmente ale Manuscriselor cumparate de colectionarul norvegian Martin Schoyen. El si colegii sai „si-au exprimat de atunci indoieli cu privire la autenticitatea majoritatii fragmentelor, dintre care unele, testate stiintific, s-au dovedit a fi false. Kipp Davis, un cercetator al Bibliei ebraice la Universitatea Trinity Western, de langa Vancouver, care a studiat atat fragmentele lui Schoyen, cat si fragmente ale Muzeului Bibliei, are si el unele remuscari in legatura cu participarea la publicarea fragmentelor muzeului in 2016, in ciuda faptului ca este printre primii care a ridicat semne de intrebare referitoare la autenticitatea lor in capitolul introductiv. „Este ceva cu care continui sa ma lupt”, spune Davis, nu sunt sigur ca am luat decizia corecta”. Cum se poate demonstra ca un fragment de Manuscris este fals sau nu? „Oamenii de stiinta pot verifica, de exemplu, daca compozitia cernelii confirma faptul ca scrisul este vechi sau daca stratul de sedimente care acopera textul se potriveste cu cel din restul pergamentului”. Aceste teste sunt costisitoare, deseori distructive, dar ele pot dovedi definitiv daca un artefact este autentic sau nu. „In majoritatea cazurilor de fragmente false au existat mai multe steaguri rosii pe care ar fi trebuit sa le vada oamenii de stiinta”, spun expertii. „Falsificatorii, de multe ori, scriu textele pe vechi pergamente sau bucati de piele animala gasite in desert pentru a incerca sa pacaleasca testele cu carbon-14”.
Davis si Justnes, subliniaza ca, in unele cazuri, literele par sa se deformeze sau sa se curbeze, pentru a urmari marginile fragmentelor, sugerand ca textele nu au fost scrise pe un pergament complet. „Continutul manuscriselor falsificate in stilul celor descoperite la Qumran demonstreaza de asemenea, indirect, ca ele nu puteau fi formulate de esenieni, secta evreiasca ascetica considerata ca au scris pergamentele originale intre secolul al III-lea i.Hr. si primul secol d.Hr., ci de scribi moderni supusi legilor cererii si ofertei”, mai scrie Haaretz.
„Doar 25 la suta dintre Manuscrisele de la Marea Moarta autentice contin versete biblice. Restul sunt texte non-canonice si diverse scrieri legate de viata religioasa a esenienilor”, explica Justnes si cu toate acestea, in mod bizar, „peste 85 la suta din fragmentele noi ale Manuscriselor sunt biblice”! Pe acest fond, multe muzee si colectii particulare nu dezvaluie pe deplin provenienta obiectelor pe care le-au achizitionat pe piata antichitatilor. Ei nu dezvaluie de la cine le-au cumparat sau de unde acei vanzatori au obtinut piesa. Un scandal care a readus in discutie nu doar falsurile arheologice, ci si comertul subteran cu obiecte biblice. GEORGE CUSNARENCU
|
SPECTACOLUL CUNOASTERII 
