|
In limbajul pilotilor militari, „Top Gun” desemneaza acel as al aviatiei care obtine cele mai multe victorii in duelurile aeriene – un titlu pe care chipesul Tom Cruise l-a avut doar in filme. In realitate, adevaratul „Top Gun” al tuturor timpurilor nu a fost, cum poate multi cred, celebrul „Baron Rosu”, Manfred von Richthofen, ci tot un german, al carui nume este astazi aproape uitat: Erich Hartmann.
Nascut in 1922 la Württemberg, Erich a primit pasiunea pentru zbor de la mama lui, care era pilot cu licenta (tatal lui fiind medic militar). Atunci cand avea doar 14 ani, baiatul a obtinut licenta de pilot de planoare si a inceput sa predea lectii de zbor pentru colegii sai din organizatia Hitler Jugend (Tineretul Hitlerist). Dupa ce in 1939 a obtinut si brevetul de pilot, s-a inrolat un an mai tarziu in Luftwaffe. Trimis pe frontul rusesc sub comanda lui Dieter Hrabak, un profesionist desavarsit si... adversar al nazismului. El le-a spus subordonatilor sai, inca din prima zi pe front, ca, daca au venit acolo sa lupte pentru Führer si pentru victoria national-socialismului, ar face bine sa-si ceara transferul la Waffen SS. Pe frontul rusesc, Hartmann a avut sansa sa lupte alaturi de cei mai temerari si mai de succes piloti germani din Al Doilea Razboi Mondial, precum Alfred Grislawski (133 de victorii aeriene), Walter Krupinski (197 de victorii aeriene), Hermann Graf (202 de victorii aeriene) si Gerhard Barkhorn (301 de victorii aeriene). Pe 5 noiembrie 1942, el si-a trecut in palmares prima victorie aeriana, doborand un avion sovietic Iliusin Il-2. De un curaj nebunesc, dublat, poate, doar de siretenia care avea sa-l faca proverbial, Hartmann avea o tactica pe care nu multi piloti au incercat sa o urmeze: se apropia cu avionul, din spatele tintei, adesea pana la mai putin de 30 metri de aceasta si tragea in plin, dupa care cobora in picaj, cu o viteza ametitoare, facandu-se nevazut si urcand iar, sa atace urmatorul avion inamic. Nu de putine ori, aceasta tactica riscanta era sa ii vina de hac, caci sfaramaturile avioanelor distruse i se infigeau in carlinga, determindu-l sa realizeze o aterizare fortata. De altfel, Hartmann detine si un alt record uluitor: a efectuat nu mai putin de 14 aterizari fortate, scapand, din fiecare, cu rani usoare. La un moment dat, a fost capturat de sovietici si, prefacan-
du-se grav ranit, a fost urcat intr-un camion si trimis la un spital de campanie. Pe drum, a evadat si si-a croit drum spre liniile germane. Pentru vitejia dovedita, a fost medaliat cu „Crucea Cavalerilor”, iar faima lui i-a ingrozit pe sovietici, care se temeau de moarte sa vada inaintea lor, in zbor, petala de lalea neagra vopsita pe avionul lui Hartmann. In 1944, cand trebuia sa fie decorat personal de Hitler, el a sosit la cartierul general al Führerului imediat dupa tentativa de asasinat asupra acestuia si i s-a cerut sa predea pistolul la intrare. Furios, pilotul a refuzat, spunand ca, daca Führerul nu are incredere in el, ar trebui sa nu-l mai decoreze! In cele din urma, i s-a permis sa intre cu pistolul la brau. Ultima victorie aeriana a avut loc pe 8 mai 1945 – era victoria cu numarul 352! Dar a urmat apoi un lung prizonierat in URSS, din care Hartmann s-a intors dupa zece ani, continuand sa evolueze, ca pilot acrobatic, la mitingurile aeriene din Germania Federala, pana la o varsta inaintata. El a murit in septembrie 1993, la varsta de 71 de ani. GABRIEL TUDOR
|
ISTORII UITATE 
