OZN-uri in Zona 51?

Saptamana trecuta am extras un fragment dintr-un amplu interviu dat, în octombrie 2018, de legendarul jurnalist Gerge Knapp, mai multor persoane din grupul UAPinfo. În cele ce urmeaza rezum, din acelasi interviu, alte cateva informatii interesante pentru cititorii acestei pagini. Knapp povestea ca, în 1987, lucra, ca reporter de investigatii, la KLAS TV din Las Vegas si subiectul OZN nu-l interesa catusi de putin, pana în ziua în care John Lear, fiul lui William Lear, faimos inventator si constructor de avioane, a adus la redactie un voluminos dosar.

 John Lear era, la sfarsitul anilor ’80, singurul pilot din lume care detinea toate tipurile de certificate de zbor eliberate de Federal Aviation Administration. El a zburat cu peste 160 de tipuri de avioane, a participat la mai multe misiuni CIA si a doborat, de repetate ori, recorduri de viteza. El ajutase pe sefii postului de televiziune, Bob Stoldal si Ned Day, în a dezvalui existenta unui avion „stealth” realizata într-o baza, pe atunci necunoscuta, numita „Zona 51”. Povestea improbabila a lui Lear despre acel avion invizibil radar s-a dovedit a fi adevarata (a fost avionul numit F-117 Nighthawk), asa ca pilotul a capatat o anumita credibilitate la postul TV.

 În ziua de care îsi amintea Knapp, John Lear a intrat în redactie si a aruncat o gramada de documente OZN pe biroul editorului Ned Day. El i-a spus lui Ned ca aceasta va fi cea mai mare poveste din viata sa, dovada musamalizarii OZN-urilor. Pe Ned nu l-a interesat subiectul si i-a spus lui Lear ca daca informatiile despre OZN-uri ar fi adevarate, el – Ned – ar sti deja despre asta. Knapp a tras cu urechea si – atunci cand Lear a plecat, a întrebat daca ar putea sa vada el stiva de documente. Pe parcursul urmatoarelor zile, a trecut prin material. Unele documente erau de origine necunoscuta, dar majoritatea paginilor fusesera eliberate gratie legii accesului liber la informatii (FOIA), adica erau documente legitime ale guvernului. În vremea aceea Knapp gazduia si realiza o emisiune tip interviu de 30 de minute, la care participau, de obicei, figuri politice din Nevada sau afaceristi locali. L-a întrebat pe Lear daca dorea sa vina la emisiunea aceasta pentru a vorbi despre OZN-uri. El a acceptat. Knapp spune ca a fost ceva care i-a schimbat viata, nu atat prin faptul ca ar fi crezut tot ce i-a spus Lear, cat mai degraba din cauza documentelor – rapoarte si note interne, scrise catre si pentru specialisti militari în care acestia recunosteau ca OZN-urile erau reale si originea lor era necunoscuta.

Dovada musamalizarii

 Documentele fusesera scrise înainte ca FOIA sa existe, astfel ca oamenii Departamentului apararii fusesera sinceri în a-si împartasi opiniile în scris, spre deosebire de ceea ce se întampla acum. Dupa ce interviul cu Lear a fost difuzat, oamenii au început sa sune, întreband cand va fi difuzat din nou interviul, sau ca sa spuna povestile lor OZN. Knapp a revenit cu un al doilea interviu cu Lear, iar interesul a fost si mai mare. Reporterul si-a dat seama ca subiectul a atins pulsul publicului, dar nu întelegea de ce. Pentru a se lamuri, a început sa citeasca lucrari despre fenomenul OZN si a încercat sa se acomodeze cu domeniul. În acest sens, s-a dus acasa la Lear, sa vada ce altceva mai avea acesta în fisierele lui, apoi l-a invitat în programul sau pentru a treia oara, cu un interviu difuzat spre sfarsitul anului 1988. În acel interviu, Lear a sugerat ca stia un tip care ar putea sa aiba locul sau de munca în Zona 51. Tipul acesta s-a dovedit a fi Bob Lazar. În mai 1989, Knapp raspundea de stirile de la ora 17.00, iar oaspetele pentru un interviu si-a anulat prezenta în ultima clipa. L-a sunat atunci pe Lear întrebandu-l daca acea persoana, din Aria 51, ar fi dispusa ca sa vina în emisiune, chiar daca ar fi trebuit sa i se ascunda identitatea. Interviul cu Lazar a fost realizat, prezentand doar silueta sa. Rezultatul a creat o frenezie media si a schimbat dramatic, în mai bine sau mai rau, viata celor direct implicati. Cu aceasta ocazie, Zona 51 a devenit cunoscuta în toata lumea.

 Reamintesc aici pentru cititorii care n-ar sti, ca Bob Lazar, nascut în 1959, avea, conform propriilor sale declaratii, doua titluri de master, în fizica si electronica (actele sale de studii n-au fost însa gasite). La sfarsitul anului 1988, dupa verificari drastice si acceptarea unor conditii (de pilda de a i se pune telefonul sub control), Lazar a primit nivelurile de autorizare necesare si a fost angajat la asa numitul „dispozitiv S-4”, din „Aria 51”. A lucrat în total sase sau sapte zile, între decembrie 1988 si aprilie 1989, atunci cand era chemat. Chiar la prima sa vizita, i s-a înmanat o documentatie, de circa 120 de pagini, privind: OZN-urile de care dispunea SUA, sisteme de propulsie, modificari genetice asupra stramosilor nostri facute de extraterestri, autopsii ale celor recuperati din OZN-uri prabusite, dar si cooperarea între extraterestrii si autoritatile americane, baze subterane comune, conflicte etc.

 În celelalte vizite, omul nostru a fost dus în niste hangare, în care erau OZN-uri. A putut sa si intre într-unul, cerandu-i-se sa descopere care era modul lor de propulsie. Regulile erau foarte stricte si atmosfera neprietenoasa. Era însotit în permanenta de un supraveghetor. Nu o data s-a vazut cu pistolul cate unui gardian îndreptat asupra sa, ori i s-a urlat în ureche. Lazar a fost supus, în incinta bazei, la tratamente sau teste, care implicau hipnoza sau înghitirea unor lichide, continand probabil droguri, care l-au facut sa se simta rau si sa aiba stari confuzionale. Dupa propriile declaratii, aceste conditii l-au determinat pe Lazar ca în martie 1989 sa apara, incognito, în emisiunea lui Knapp si sa vorbeasca despre ceea ce vazuse. Se pare ca si din alte motive, contractul lui Lazar a încetat peste putin timp. În noiembrie 1989 a povestit întreaga istorie, la aceeasi televiziune, folosind de asta data numele sau adevarat. Mai reamintesc ca armata a negat, multa vreme, cu vehementa, ca ar exista vreo „Arie 51”, pentru a nu mai vorbi de misterioasele hangare sau farfurii zburatoare. Abia în 1994 guvernul SUA a admis ca zona exista si acolo se desfasoara „activitati esentiale pentru eficacitatea fortelor militare ale SUA”.
S-a comentat însa ca, imediat dupa aceea, „instalatiile sensibile” ar fi fost mutate undeva în alta parte.

Urmarire ca-n filme

 In 2018, George Knapp a fost întrebat ce anume l-a facut sa creada în povestea lui Bob Lazar. Jurnalistul a raspuns ca au fost mai multe „lucruri marunte” care s-au întamplat în acea peri-oada foarte ciudata... persoane care au patruns, repetat, în casa lui Bob ... în masina lui ... oamenii care îi urmareau... si telefonul lui Knapp a fost ascultat etc. Bob Lazar mai sustinea ca fusese angajat si în Laboratorul National din Los Alamos (LANL). Laboratorul a negat ca ar fi lucrat vreodata acolo, dar numele lui figura în cartea de telefon a unitatii. Seful de personal s-a oferit initial sa puna la dispozitie dosarul de munca al lui Lazar, apoi a spus ca este o întarziere, apoi ca nu au dosarele, ca în cele din urma sa nu mai raspunda la apeluri...

 Cand Knapp si Lazar au vizitat LANL, gardianul l-a invitat pe Bob sa intre, fara sa se uite la insigna lui si la fel s-a întamplat si în alte facilitati din LANL. Si, poate cel mai important, Bob mai stia cand anume si unde va zbura un obiect luminos în forma de disc, noaptea, în desertul din Nevada. Knapp spunea ca s-a întamplat trei saptamani la rand, este pe video si el a fost de fata. În sfarsit, în toti acesti ani, pana azi, Lazar nu si-a schimbat povestea.

 La întrebarea daca ar fi posibil ca Bob Lazar sa fi fost „plantat” în mod intentionat ca un mijloc de a dezinforma comunitatea OZN, Knapp a raspuns ca este posibil. El a discutat aceasta idee chiar si cu Bob, de mai multe ori si acesta a fost de acord ca nu este exclus; dar nu a fost o decizie constienta din partea lui. Foarte probabil, a fost supus la o operatie de manipulare a mintii, care poate ca s-a extins si la cei care erau în jurul sau si s-ar putea ca operatia aceasta sa nu fi încetat nici azi. Dar Knapp credea, asa cum a spus-o de cateva ori, ca daca intentia a fost ca sa foloseasca povestea OZN ca o distragere a atentiei de la un alt program aflat în desfasurare în Zona 51/S-4, a fost un plan foarte stangaci, deoarece rezultatul final a fost sa arunce o lumina internationala stralucitoare asupra acelei baze secrete, indiferent ce s-ar fi facut acolo. A fost oare o operatie pentru a vedea cum ar reactiona publicul la astfel de stiri? Poate, dar si în acest caz Knapp credea ca efectele nu au fost cele dorite.

 Reamintesc ca, într-un alt articol, aratam ca si jurnalistul Nick Redfern credea recent ca Bob Lazar a fost supus unei manipulari a perceptiei realitatii; dar parerea lui era ca actiunea fusese menita sa convinga pe cineva – poate pe rusi – ca guvernul SUA poseda OZN-uri si tehnologie extraterestra în arsenalele sale secrete, desi în realitate nu le poseda...

DAN D. FARCAS