|
Teritoriul lor este traversat de un râu. Aproximativ 2.200 de indigeni sud-americani ce apartin populatiei Matsé (în Brazilia li se spune Mayoruna) traiesc pe cele doua maluri ale râului Yaquerana, care marcheaza granita internationala dintre Peru si Brazilia. Pentru ei însa, pamânturile aflate de o parte si de cealalta a acesteia formeaza un singur teritoriu. „Noi nu cunoastem frontiere”, spun ei. Totusi, astazi sunt amenintati cu pierderea stravechilor locuri de bastina în favoarea companiei petroliere canadiene Pacific Rubiales.
„Agronomii” din jungla Barbatii Matsé sunt vânatori iscusiti, arma lor preferata fiind arcul cu sageti de bambus decorate cu fire de bumbac si ierburi aurii. Prada predilecta o constituie maimuta-paianjen, porcul pecari cu bot alb, tapirul, maimuta lânoasa si tatuul. În sezonul secetos, ei aduna oua de broasca testoasa de râu. O viata linistita, în armonie fireasca cu natura; pâna în 1969, când au fost contactati de primii misionari evanghelisti americani, dupa ce avusesera ciocniri violente cu colonistii care încercau sa croiasca un drum exact prin mijlocul teritoriilor lor. Au venit apoi petrolistii, carora nimeni nu pare ca li se mai poate împotrivi... Indienii Matsé cultiva mai multe tipuri de plante comestibile, între care bananierul si maniocul, care constituie baza hranei lor. Nu consuma produse industriale si deci nu cumpara asemenea alimente, motiv pentru care au nevoie de spatiul stapânit din stramosi, pentru a-si cultiva propria lor mâncare. Si stiu s-o faca mult mai bine chiar decât agronomii occidentali. Alternând – „când a sosit vremea” – ariile de culturi, vânatoare si pescuit, ei nu epuizeaza nici solul, nici vânatul, nici rezervele de peste. Acum, spun ei – „petrolul va distruge totul în jur. Unde vor mai trai pestii? Ce apa vor mai bea animalele?” Natura, spiritul-geaman al omului La vânatoare, înainte de pornirea în expeditie, se foloseste frecvent o otrava ce actioneaza în mod similar drogurilor. Ea le da luciditate, forta si reflexe bune, rapide, având efect mai multe zile. Substanta respectiva se obtine prin frecarea pielii unei specii de broaste verzi cu o tija de lemn si aplicarea pe mici plagi produse pe piele prin ardere. De asemenea, Matsé folosesc nënë, un tabac ce se prizeaza, mai exact se sufla în narile persoanei vizate pentru a-i dezvolta forta si energia. La fel ca numeroase populatii indigene, Matsé cunosc foarte bine utilizarea plantelor din jungla pentru tratarea diferitelor boli. Ei considera ca animalele si plantele sunt locuite de spirite care pot îmbolnavi sau vindeca un corp uman. De pilda, consumul de carne de maimuta urlatoare poate produce dureri de gât, dar problema se vindeca datorita unei plante asemanatoare laringelui animalului. Cu toate acestea, vechea tragedie a nativilor sud-americani si de pretutindeni i-a lovit puternic si pe ei: dupa primul contact cu lumea exterioara, au început sa moara de paludism, tuberculoza, hepatita sau malnutritie. Pe de alta parte, noua situatie a avut si un curios impact social, unii confrati ai lor retragându-se în imediata vecinatate, pentru a trai izolati, conform legilor stravechi. ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|
MINUNI ALE LUMII 
