Benzi desenate bimilenare!

Chiar daca am putea spune ca în ziua de astazi nimic nu ne mai poate mira cu adevarat, o idee precum cea de mai jos nu ne lasa chiar indiferenti. Ma rog, totul se datoreaza educatiei moderne, care pretinde ca anumite realizari si descoperiri nu pot apartine strict decat unei anumite epoci, si nu alteia. Si aceasta, în pofida unor evidente frapante.

Intre viata si moarte

 Sigur, nu vom vorbi despre reviste vechi de milenii, care sa-i încante pe copii cu personaje ca Rahan, Xena, cu razboaie intergalactice ori cu tot felul de creaturi mutante. Descoperirea prezentata mai jos – arheologica, desigur – se dovedeste a fi cat se poate de realista si pragmatica, totusi pare creata pentru un anumit „public cititor” din viitorul epocii respective. Sau poate ca autorii actuali de benzi desenate vor fi fost inspirati de ceva straniu venit din trecut?

 Ne explica mai detaliat cum stau lucrurile publicatia LiveScience, referindu-se la un mormant roman de secol II î.Hr., descoperit recent pe teritoriul Iordaniei, în interiorul caruia apar reprezentari „în succesiune logica” despre viata unui oras din apropiere, Capitolias.

 Sute de caractere ilustrate, incluzand zei, oameni si animale, sunt reproduse pe mormant, scrierea aramaica (cu folosirea literelor grecesti) si cifrele explicand despre ce anume e vorba. „Inscriptiile sunt de fapt similare cu bulele de vorbire din cartile cu benzi desenate, deoarece descriu activitatile personajelor, care ofera explicatii despre ceea ce fac”, a declarat cercetatorul Jean-Baptiste Yon, de la laboratorul de istorie si izvoare antice – HiSoMA.

 Mai degraba decat lupte ale super-eroilor, numeroase personaje sunt înfatisate facand lucruri lumesti, cum ar fi recoltarea de culturi sau construirea de ziduri defensive. Dintre replicile lor putem cita: „Eu sunt cioplitor în piatra.” sau „Vai, mie! Sunt mort!”

„Soferii” din Antichitate

 Pictura murala s-a pastrat foarte bine si, chiar daca înfatiseaza scene pline de viata si culoare, ea se refera la curatirea mormantului din situl Capitolias, cu ajutorul lui Dionysos si al altor zei. Descoperite în 2016 în orasul Beyt Ras, mormantul si lucrarile sale remarcabile au fost recent dezvaluite publicului. Locatia este remarcabil de bine conservata, masurand aproximativ 52 de metri patrati si continand doua camere funerare. Picturile acopera peretii si tavanul din camera principala, inclusiv aproape 260 de cifre, însotite de 60 de inscriptii. Imaginile constructiei transmit o foarte intensa activitate (dar si ideea de haos), în fapt, scene de viata. De pilda, „imagini asemanatoare cu... conducatorii de masini organizeaza muncitorii si utilaje de taiere a pietrelor, care duc uneori la accidente”, a declarat cercetatorul HiSoMA Julien Aliquot.

 Capitolias face parte dintr-o regiune cunoscuta sub numele de Decapolis, iar alte morminte care au supravietuit în aceasta zona au fost de asemenea decorate cu picturi colorate. Dar opera de arta din interiorul acestei noi descoperiri este neobisnuita prin abundenta si detalii. De asemenea, textul aramaic este rareori vazut în picturile descriptive din aceasta perioada, alaturi de cele mai traditionale etichete grecesti, au declarat expertii.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU