Constelatia de stele artificiale

Elon Musk, multimiliardarul n|scut in Africa de Sud are nu doar bani de cheltuit, dar si idei la scara planetara. Cateva dintre acestea s-au materializat in proiecte indraznete: racheta Falcon reutilizabila produsa de compania sa SpaceX, si mai nou, lansarea unor sateliti pentru realizarea unui Internet spatial. Dupa mai multe amanari datorate vremii nefavorabile, racheta produsa de compania SpaceX, Falcon 9, a lansat cu succes pe o orbita circumterestra, primii 60 de sateliti din cadrul unui proiect intitulat Starlink (Legatura stelara).

 Cotidianul The New York Times consemna o afirmatie a lui Mark Juncosa, vicepresedintele SpaceX pentru ingineria vehiculelor, conform careia „prin alte 12 lansari viitoare se doreste acoperirea teritoriului Statelor Unite, alte 24 lansari vor asigura acoperirea principalelor zone locuite din lume, iar prin alte 30 de lansari se va asigura acoperirea intregii planete”.

 Tot acest efort formidabil ar duce intr-un final la realizarea unei constelatii de mii de sateliti „care sa furnizeze internet la viteze de banda larga pentru intreaga planeta”. Evident, nu poate fi eliminata din aceasta viziune planetara dorinta SUA de a controla acest domeniu al viitorului si de a-si asigura o hegemonie globala.

 Elon Musk, ale carui planuri spatiale nu au in vedere „recucerirea” Lunii, ci mai degraba aducerea primului om pe Marte, ia in calcul castiguri importante din implementarea sistemului Starlink si implicarea in piata de Internet: se estimeaza ca afacerea de internet „ar putea aduce companiei SpaceX venituri de 30 de miliarde de dolari anual, mult mai mult decat cele 3 miliarde produse actual de transportul spatial cu rol de aprovizionare a Statiei Spatiale Internationale (SSI)”. El va trebui sa faca, insa, fata concurentei, deoarece si alte companii, precum OneWeb, au lansat sateliti de acest gen: in februarie OneWeb a lansat primii sai sateliti Telesat si Blue Origin, detinuta de boss-ul de la Amazon, Jeff Bezos.

Obstacole stelare

 Pe 1 iunie, aceeasi publicatie The New York Times, dadea glas si unei probleme legate de proiectul constelatiei Starlink: SpaceX a anuntat ca va lansa mii de sateliti, creand o mega-constelatie de stele false, o retea care va conecta la Internet intreaga Planeta. Un obiectiv de care astronomii sunt incantati, dar unii considera ca satelitii lansati recent sunt... prea stralucitori! Si de aici, o serie de probleme. Deja au fost realizate fotografii spectaculoase la o zi dupa ce satelitii au fost plasati pe orbita. Acest lucru a provocat o adevarata agitatie printre astronomi, care acum se tem ca „roiul” planificat de sateliti orbitali va afecta cercetarea stiintifica, alterand viziunea asupra cosmosului!

 Si asta pentru ca, „in timp ce companiile private vad oportunitati majore de afaceri pe orbita Pamantului si dincolo de ea, multi observatori stelari se tem ca spatiul nu va mai fi „provincia intregii omeniri”, dupa cum se precizeaza in Tratatul Spatiului Cosmic din 1967.

 Motivul ingrijorarii ar fi stralucirea artificiala. Fiecare dintre sateliti are un panou solar care nu doar aduna lumina soarelui, ci o si reflecta inapoi pe Pamant. Elon Musk a oferit asigurari „ca satelitii vor fi vizibili numai in orele de dupa apusul soarelui si inainte de rasaritul soarelui. Dar imaginile realizate de astronomi i-au determinat pe multi oameni de stiinta sa puna la indoiala afirmatiile sale. Imaginile capturate au dezvaluit un „tren de nave spatiale” la fel de stralucitoare ca Polaris, Steaua Nordului!

 Si in timp ce un purtator de cuvant de la SpaceX afirma „ca satelitii vor lumina mai slab pe masura ce se vor deplasa pe orbite mai indepartate de Pamant”, unii astronomi estimeaza ca ei vor fi vizibili cu ochiul liber in timpul noptilor de vara. Mai mult, satelitii pot chiar sa „sclipeasca”, luminozitatea lor devenind de aceeasi intensitate cu cea a lui Sirius, cea mai stralucitoare stea de pe cer.

 Astronomii se tem ca aceste reflectii vor ameninta observarea si cercetarile lor. Una din estimari sugereaza ca Marele Telescop de Supraveghere Sinoptica, cu un diametru de 8,4 metri, aflat in constructie pe un varf de munte din Chile, si care va scana in curand intregul cer, „ar putea avea probleme cu un satelit Starlink care va intra in cadru la fiecare doua imagini pe care le va face in timpul primelor ore ale amurgului”, dupa cum declara Ronald Drimmel, un astronom de la Observatorul Astrofizic din Torino, Italia.

 Si nu numai ca acesti sateliti reflecta lumina, ei emit si frecvente radio, pe care o serie de astronomi le considera ingrijoratoare. Antenele parabolice folosite in radioastronomie sunt adesea construite in locatii indepartate de bateriile de celule si de statiile de radio. Atunci cand Starlink va deveni operational, cu capacitatea de a transmite catre orice locatie de pe planeta, acele zone asa-numite zone radio-silentioase ar putea deveni istorie.

 Mai mult, unii sunt ingrijorati de faptul ca Starlink intentioneaza sa opereze pe doua intervale de frecventa pe care astronomii le folosesc pentru a cartografia gazul din univers, permitandu-le sa vada cum s-au format marile planete precum Jupiter si cum s-au format galaxiile imediat dupa Big Bang. „In cazul in care aceste canale de frecventa devin inaccesibile, se limiteaza extrem de mult posibilitatea noastra de cunoastere a universului timpuriu”, afirma Caitlin Casey, astronom de la Universitatea din Texas, Austin. Si chiar daca Elon Musk scria pe Twitter ca „Starlink va evita utilizarea uneia dintre cele doua intervale de frecventa” si ca „va limita stralucirea viitorilor sateliti pe care ii va lansa”, ingrijorarile raman.

 Alex Parker, astronom la Institutul de Cercetare Sud-Vest, observa pe Twitter ca „daca aproape 12.000 de sateliti vor ajunge pe orbita, ei ar putea depasi in curand toate stelele vizibile cu ochiul liber”.

 Si chiar daca doar 500 sunt observabili, la un moment dat, avertizeaza Drimmel „va fi dificil sa se mai observe constelatiile printre acele lumini care se misca”. Partea proasta este ca aceste discutii nu s-au facut inainte de lansarea proiectului Starlink, cu atat mai mult ca un alt proiect, Kuiper, pus la punct de Amazon, prevede lansarea in curand a 3.000 de sateliti pentru internet.

 Si nu este decat varful aisbergului.

GEORGE CUSNARENCU