|
Al patrulea fiu al regelui Henric al II-lea si al Caterinei de Medici, Henric al III-lea avea sanse infime de a accede la tronul Frantei si de aceea a fost ales rege al Poloniei si Mare Duce al Lituaniei. Dar, la 22 de ani, „imposibilul” s-a produs – disparitia, în floarea vârstei, a fratilor sai mai mari a dus la mostenirea coroanei Frantei de catre Henric al III-lea. Pe atunci, Franta era macinata de sângeroase razboaie religioase între catolici si protestanti (hughenoti).
Tânarul rege a facut tot posibilul pentru a atenua conflictele, dar, când a devenit clar ca el nu putea da Frantei un mostenitor, razboaiele dintre cele doua tabere s-au intensificat. Pe acest fond, un tânar calugar catolic, Jacques Clement, convins ca regele va face pe plac taberei hughenote, desemnându-l drept urmas pe Henric de Navarra, varul lui, si-a propus sa-l asasineze pe suveran, încurajat fiind de liderii Ligii Catolice, mai ales de Catherine de Guise, ducesa de Montpensier. Aceasta i-a încredintat scrisori „de taina” catre rege si Clement a plecat din Paris, ajungând, pe 31 iulie 1589, în tabara regelui, la Saint-Cloud. Admis la rege, el si-a prezentat scrisorile si i-a transmis suveranului ca mai are un mesaj secret de transmis. La semnul lui Henric, curtenii s-au retras si, când calugarul s-a aplecat sa-i sopteasca la ureche „mesajul”, a scos, în acelasi timp, pumnalul ascuns sub pelerina si l-a înjunghiat. Alarmati de strigatele de agonie ale lui Henric, curtenii au revenit si l-au macelarit pe loc pe asasin. Dar era prea târziu: a doua zi, regele a murit din cauza hemoragiei, în vreme ce trupul lui Clement a fost taiat în patru si ars – pedeapsa rezervata regicizilor. Tabara catolica a jubilat în fata acestei crime politice, iar Clement a fost privit ca un martir si laudat pentru fapta sa de însusi papa Sixtus al V-lea. A fost discutata chiar canonizarea lui, însa papa a renuntat la aceasta masura, de teama repercusiunilor din partea noului rege francez, hughenotul Henric al IV-lea de Navarra, care în cele din urma se va converti si el la catolicism. GABRIEL TUDOR
|
ASTAZI IN ISTORIE 
