Prima pagina arrow MINUNI ALE LUMII arrow Incendiile „arheologice” din Australia 04 Jul 2020
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 1 vizitator online

Incendiile „arheologice” din Australia

Imprimare E-mail
luni, 22 iunie 2020

Intr-un fel sau altul, toate marile tragedii petrecute pe glob de-a lungul istoriei – declansate sau nu de om – sunt legate si de arta, de inventica, de medicina si de oricare alt domeniu ce compune civilizatia si evolutia lumii. Astfel, un exemplu recent îl constituie incendiile devastatoare din Australia, care au produs mari dezastre, dar au scos la iveala si o magistrala realizare umana, mai veche decât faimoasele piramide egiptene.

Mai vechi decât piramidele

 În sudul statului Victoria, dezastrul ecologic produs de foc a facut sa dispara o suprafata imensa de paduri si, odata cu ele, un numar la fel de impresionant de vietuitoare. Pentru oamenii de stiinta a existat însa si un gen de revers al medaliei cu totul insolit. În situl aborigen Budj Bim, mistuirea vegetatiei luxuriante a scos la vedere una dintre cele mai vaste retele de acvacultura din lume, creata de populatia bastinasa din acele vremuri îndepartate. Si nu de acum câteva secole, ci veche de peste 6.600 de ani. Adica, realizata cu mult înainte de construirea piramidelor egiptene.

   Oamenii care au construit uluitorul sistem de canale formau populatia cunoscuta sub numele Gunditjmara, scopul lor fiind de a captura si a recolta kooyang (specie de anghile cu care se hraneau). Sistemul era bazat pe redirectionarea, modificarea si gestionarea libera a cailor navigabile si a zonelor umede. Materialul folosit este constituit din roci vulcanice formate în urma eruptiilor unui vechi vulcan din zona, Mount Eccles, astazi aflat în „adormire”.

 Dar, daca fenomenul natural de odinioara a venit cumva si în folosul populatiei bastinase, prin furnizarea în mod natural a materialelor de constructie, incendiile de anul trecut au distrus padurile pe o suprafata de aproape 800 de hectare. Totusi, în acest fel a fost posibila si descoperirea uimitoarelor vestigii de civilizatie.

Perenitatea inteligentei umane

 Expertii veniti în situl Budj Bim au gasit un canal ascuns pâna atunci de ierburi si de vegetatia specifica înalta, acesta masurând în lungime circa 25 de metri, ceea ce era foarte important pentru nivelul de dezvoltare de acum sase milenii si jumatate. Semnificativ pentru eforturile depuse de toti cei implicati în actiunile impuse de contextul incendiilor a fost si faptul ca pompierii s-au aflat într-o linie întâi a protejarii patrimoniului. Pentru a nu deteriora inutil zona, ei au folosit tehnici cu impact scazut, înlocuind astfel masinile grele din dotare, folosite masiv în alte puncte de interventie.

 Valoarea deosebita a sitului arheologic Budj Bim a fost recunoscuta oficial în iulie 2019, când a intrat în patrimoniul mondial UNESCO. Bazinele, canalele de deversare, barajele construite cu milenii în urma de o populatie considerata mai degraba primitiva, pâna nu demult, demonstreaza ca omenirea nu a evoluat liniar pe planeta, ci în multe regiuni s-au realizat obiective de mare importanta practica si care ilustreaza totodata impresionanta forta a fiintei umane de a inova, a construi si a proiecta în folosul multor generatii asemenea elemente reprezentative pentru inteligenta nativa a miraculosului ansamblu numit biosfera terestra.

 Din perspectiva arheologica, timpul profund relevat si de investigatiile etnologice ori antropologice se refera la o perioada de cel putin 32.000 de ani pe care aborigenii au trait-o în peisajul cultural Budj Bim. Relatia dinamica si continua dintre Gunditjmara si pamântul lor este în zilele noastre perpetuata de sisteme de cunostinte pastrate prin transmiterea orala si continuitatea practicilor traditionale.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (70 euro sau 80 $, un abonament pe sase luni; 35 euro sau 40 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Masinile autonome, proiecte si reusite
» De când mâncam la restaurant?
» Noi dezvaluiri despre „Tic Tac”
» Masaj facial
» Orez chinezesc
» Seismografe pe fundul oceanelor
» Podgorita – orasul de sub dealuri
» Van Gogh – dealer, învatator, librar, predicator...
» Cum au schimbat chinezii lumea
» Dusmani ai fertilitatii
» Shakespeare, un contemporan
» Filme de legenda: Vânatorul de recompense
» Horoscopul saptamanii: 29 iunie – 5 iulie 2020
» 25 iunie 1852 – S-a nascut Antonio Gaudi
» Tema: „ARCURI SI ARCASI”
» Panica, cel mai temut virus
» Ultima împarateasa a Frantei
» Incidentul „Nimitz” continua sa fascineze
» Fara riduri
» Pulpe cu sos de ceapa
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» 3 pozitii de relaxare
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9