Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow De pe Pamant pe Luna
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 14 vizitatori online

De pe Pamant pe Luna

Imprimare E-mail
miercuri, 18 septembrie 2019

Cine, dincolo de NASA, ar mai vrea sA ajungA pe LunA? Probabil ca pentru restul planetei este un vis de neatins, dar cativa miliardari ar fi gata sa-si cheltuiasca averea pentru a-si indeplini acest vis, fie ca ajung ei primii, sau doar masinile zburatoare proiectate de ei.

 Acest lucru merita totusi salutat, pentru ca asa cum amintea astronautul american Jeffrey Hoffman in cadrul unei conferinte din 2018 „inovatiile din ultimii 10 ani in domeniul zborurilor spatiale nu ar fi avut loc niciodata daca ar fi fost implicate doar NASA, Boeing si Lockheed. Intrucat nu exista nicio motivatie pentru reducerea costului sau pentru a schimba modalitatea de lucru”, transmite Agerpres.

Miliardari pasionati de Luna

 Inovatiile despre care vor-bea Hoffman faceau trimitere la incercarile unor companii private care si-au propus sa foloseasca rachete si module spatiale mult mai ieftine si mai fiabile decat cele produse de o agentie anchilozata, vehicule care ar face posibile calatoriile spre Luna si Marte.

 Iar cei care s-au inscris in aceasta cursa spatiala contra-cronometru, sunt antreprenorul multimiliardar Elon Musk, boss-ul companiei SpaceX, cea care produce rachetele spatiale, precum si Jeff Bezos, seful companiei aerospatiale Blue Origin.

 E drept ca deocamdata, cum spunea si Hoffman, in domeniul zborurilor spatiale „ne aflam inca in epoca trasurilor trase de cai”, dar lucrurile pot evolua rapid, chiar daca nu chiar in doar cinci ani. „Pentru ca e nevoie de noi mijloace de transport macar pentru a ajunge dincolo de Luna”, mai declara Hoffman.

 Si din nou intrebarea: cum a ajuns Apollo 11 pe Luna cu atat de vechile mijloace de transport? Deocamdata aflam ca a ajunge pe Luna in 2024 este asa de complicat, atat in privinta conditiilor, cat si a mijloacelor de transport!

 Dar dorintele pot deveni realitate daca stim sa le visam cu ochii deschisi. In privinta Lunii, antreprenorul multimiliardar Jeff Bezos are o viziune pe termen lung care prevede construirea unei baze lunare folosind nimic altceva decat viitorul sistem de rachete New Glenn, fabricate de Blue Origin. Pana aici e de inteles, dar viziunea Bezos devine de-a dreptul grandioasa, dupa cum o dezvaluia in luna aprilie: „Vom muta toata industria grea de pe Terra, care va deveni rezidentiala si va gazdui doar industria usoara”.

 Iata o viziune revolutionara, la care nici macar Arthur C Clarke nu a indraznit sa viseze in 1969 pe cand facea filmul 2001: Odiseea spatiala! El era convins ca in 2001 vor fi posibile calatorii umane inspre alte galaxii, conduse de computere neuronale. Aceste viziuni nu s-au realizat nu in 2001, dar nici macar in zilele noastre. Industria grea, mutata pe Luna? Hm...

 Proiectele de viitor ale lui Elon Musk sunt mai terriene. El e convins ca noua sa racheta Big Falcon, pe care o construieste compania SpaceX, „ar putea re-prezenta o solutie pentru calatorii frecvente, la un pret accesibil pe suprafata lunara”.

 Musk e convins, si multa lume la fel, ca SpaceX „ar putea chiar sa ajunga pe Luna inaintea NASA sau Blue Origin. Racheta Falcon Heavy poate lansa capsula spatiala de mici dimensiuni Crew Dragon catre Luna si inapoi pe Terra. Dupa cum scriam anul trecut, deja doua persoane au platit o suma importanta pentru a se imbarca in aceasta calatorie.

 La capitolul vise grandioase, Jeffrey Hoffman vede si el departe: „Visul meu ar fi ca intr-o zi Luna sa faca parte din sfera economica a Pamantului, asa cum sunt orbita geostationara si orbita joasa a Pamantului... Asa va fi si Luna intr-o zi, iar acesta este un obiectiv pentru care merita sa muncim”. Dupa cum se vede, proiecte mari sunt, la fel si visele. Ramane de vazut ce se va alege de ele. Important este ca noi sa muncim.

Apollo, inedite

 Iata cateva lucruri mai putin cunoscute despre misiunile selenare Apollo, extrase dintr-un material Agerpres.

 Mana in mana, spre Luna. In septembrie 1963, in plin Razboi Rece, presedintele SUA, John F. Kennedy a socat lumea sugerand ca SUA si URSS ar putea merge „mana in mana” pe Luna! Propunerea parea motivata de costurile din ce in ce mai mari ale programului Apollo si de dorinta de a detensiona relatia incordata cu URSS. Desi exista dovezi potrivit carora so-vieticii nu ar fi respins aceasta idee, ea a fost abandonata dupa asasinarea lui Kennedy, in noiembrie 1963.

 Ales intamplator. Directorul de operatiuni ale echipajului de zbor din cadrul NASA, Deke Slayton il alesese pe Gus Grissom drept comandat al misiunii Apollo 11. Grissom insa a decedat in incendiul lui Apollo 1. Slayton i-a oferit neoficial acest post comandantului Apollo 8, Frank Borman, dar acesta a refuzat propunerea pentru ca in final, misiunea istorica Apollo 11 sa fie incredintata astronautilor Neil Armstrong, Buzz Aldrin si Michael Collins, urmatorul echipaj caruia ii venea randul prin sistemul de rotatie.

 La un pas de dezastru. A doua misiune Apollo de aselenizare a fost lansata la data de 14 noiembrie 1969, intr-o fereastra de acalmie meteo. Insa la doar 36 de secunde de la desprinderea de sol, modulul spatial si racheta purtatoare Saturn V au fost lovite de un fulger. Cateva clipe mai tarziu, un al doilea fulger a strapuns nava si a provocat intreruperea functionarii multora dintre sistemele electrice. NASA a luat in calcul abandonarea misiunii, dar in cele din urma, printr-o manevra tehnica, totul a revenit la normal si, desi s-a aflat la un pas de dezastru, Apollo 12 a marcat a doua aselenizare.

 Opera de arta pe Luna. Cel mai ciudat obiect plasat pe Luna de misiunile Apollo a fost o sculptura realizata de artistul belgian Paul van Hoeydonck, intitulata Astronautul cazut. Ea a fost lasata pe Luna, in secret, in luna august a anului 1971, de comandantul misiunii Apollo 15, David Scott, dorind ca prin acest gest sa aduca un omagiu colegilor sai care si-au pierdut viata in cursul misiunilor de explorare spatiala. Langa statueta a depus o placa pe care au fost trecute numele a paisprezece astronauti americani si cosmonauti sovietici decedati.

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (70 euro sau 80 $, un abonament pe sase luni; 35 euro sau 40 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Universuri create pe computer
» Sultani crescuti in custi
» Rapirile OZN un experiment genetic?
» Sufleu de conopida
» Lifting natural
» Exportatorii de fauna exotica
» Manastirea Slatina – Suceava
» Furtuna care prevesteste iubirea
» Pamantul ca oglindire a Cosmosului viu
» Cat de grea e scoala?
» Tango rusesc si concerte de pian
» Tot ce ati vrut sa aflati despre „Joker”, dar v-a fost frica sa intrebati
» Horoscopul saptamanii: 21-27 octombrie 2019
» 17 octombrie 1483 – Tomas de Torquemada, numit Mare Inchizitor
» Tema: „BALURI”
» Inventii de muzeu
» Orasul Apocalipsei
» „Magia” rapirilor extraterestre
» Peste a la grec
» Ingrijirea tenului acneic
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9