|
Organizatorii Expozitiei Universale din 1889, de la Paris, care comemora aniversarea a 100 de ani de la caderea Bastiliei si inceputul Revolutiei franceze, au organizat o competitie deschisa pentru proiectarea unei piese cu potential de unicat in lume. Din 107 propuneri, au selectat proiectul realizat de Gustave Eiffel impreuna cu arhitectul Stephen Sauvestre si inginerii Maurice Koechlin si Emile Nouguier.
De-a lungul deceniilor, „Doamna de fier” si-a schimbat infatisarea prin aplicarea mai multor vopseluri. La inaugurare avea o culoare maro-rosiatica; un deceniu mai tarziu, a fost acoperit cu vopsea galbena. De asemenea, Turnul Eiffel a fost si galben-castaniu, si castaniu, inainte de adoptarea actualului „Eiffel Tower Brown”, special realizat in 1968. De atunci, la fiecare sapte ani, se aplica 60 de tone de vopsea pe impunatoarea structura, pentru a o „intineri”. Turnul este pictat in trei nuante, accentuate progresiv pe inaltime, dand astfel impresia ca silueta profilata pe cerul parizian este mai inalta decat in realitate. Oricum, monumentul a fost cea mai inalta structura din lume timp de patru decenii. La cei 300 de metri ai sai, depasea de doua ori obeliscul dedicat lui George Washington, fiind detronat abia in 1930 de Chrysler Buiding din New York, cu inaltimea totala de 319 metri. Totusi... Desi este un simbol mondial al romantismului, designul radical al Turnului Eiffel a inspirat altceva decat dragoste in inimile a 300 de artisti si intelectuali parizieni, care au semnat urmatorul manifest, publicat in ziarul Le Temps de Ziua Indragostitilor, in 1887: „Noi, scriitori, pictori, sculptori, arhitecti, pasionati de iubitorii frumusetii, pana acum intacte, a Parisului, protestam din toata puterea, cu multa indignare, in numele bunului-gust francez, nerecunoscut, in numele artei si istoriei franceze, impotriva construirii, chiar in inima capitalei noastre, a Turnului Eiffel, inutil si monstruos.” ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|
STAREA DE VEGHE 
