Vertigo – „ascensorul fals�

Din punct de vedere medical, vertijul reprezinta o tulburare care afecteaza o persoana sub aspectul controlului situarii sale in spatiu, cauzand iluzia deplasarii subiectului in raport cu obiectele din jur sau invers – a obiectelor in raport cu subiectul.

 Aceasta iluzie de miscare se poate prezenta sub diferite forme: – senzatia de rotire „ca intr-un manej”; – senzatia deplasarii corpului in plan vertical „ca intr-un ascensor”; – senzatia de instabilitate descrisa „ca un tangaj pe un vapor”. Este si motivul pentru care se foloseste frecvent expresia „mi se invarte capul”.

 – Elemente favorizante. Vertijul poate fi rezultatul unei functionari defectuoase a sistemului vestibular, localizat la nivelul urechii interne, sau a unor probleme neurologice ori cerebrale. In mod normal, sistemul vestibular ne permite, in asociere cu vederea si cu senzatia de pozitionare a corpului in spatiu, sa ne mentinem echilibrul.

 De aceea, o anomalie a acestui sistem, a nervilor sau a creierului genereaza un conflict intre diferitele informatii primite de creier si atunci apar pierderile de echilibru sau impresia ca tot ce ne inconjoara se roteste. In unele cazuri, se pot resimti si greata sau tulburari ale mersului. Oricum, de cauze depinde tratamentul afectiunii.

 – Cauze principale. Vertijul pozitional paroxistic benign reprezinta aproape o treime din cazurile totale. Apare intre 50 si 70 de ani, afectand femeile in proportie dubla fata de barbati. Urmeaza otitele cronice si maladiile urechii: fistula perilimfatica, cholesteatomul urechii medii, labirintita infectioasa, tumorile, otospongioza.

 In al treilea rand, nevrita vestibulara (inflamatia nervilor urechii interne), urmata de: traumatismul la nivelul urechii interne, cu fractura sau comotia labirintica; intoxicatia (cu alcool, droguri, cafea, medicamente); tumoarea; maladia Ménière (boala a urechii interne, de origine necunoscuta; tulburari; alterarea circulatiei sangelui la nivelul structurilor creierului responsabile cu postura persoanei; afectiuni neurologice (AVC, hipertensiune intracraniana, traumatism cranian).

 – Diagnosticare. In caz de vertij sau de senzatie vertiginoasa, trebuie mers la medic, mai ales daca apar si alte simptome, ca: greata si voma, tulburari de echilibru ori ale mersului, pierderea auzului, acufene (suieraturi si bazaituri percepute doar de pacient). Medicul il va chestiona pe acesta in legatura cu aparitia senzatiilor respective, cu frecventa si durata lor, cu elementele declansatoare, cu eventuale caderi, impresii resimtite si antecedente.

 – Examenul clinic se va axa pe conductul auditiv si timpan, pe capacitatile de echilibru testate catorva manevre simple, pe miscarea ochilor. Examinarile complementare permit in anumite cazuri identificarea a ceea ce declanseaza vertijul: analiza sangelui, examinare auditiva (de pilda, o audiograma), un bilant cardiac, o imagerie medicala (scanner, RMN al urechii interne).

 Medicul trebuie abordat urgent, daca subiectul raporteaza ori se remarca: l o pierdere partiala a vederii (vedere incetosata, dubla) sau totala; l dificultati in a sta in picioare; l greutate de a comunica; l un comportament ciudat sau executarea unor miscari anormale.

 – Tratamentele vertijului depind de originea starii respective; cu cat cauza va fi mai rapid si mai corect definita, cu atat tratamentul va fi mai eficace. In anumite cazuri, diagnosticul necesita internarea de urgenta a bolnavului, pentru a se trata un accident vascular cerebral (AVC).

 Pentru a face sa dispara un vertij paroxistic pozitional benign, medicul orelist sau kinesiterapeutul poate executa manevre de basculare speciale, vizand mobilizarea si dispersarea calculilor minusculi aflati la originea acestor stari de vertij.

 In caz de nevrita vestibulara, specialistul va prescrie pentru primele doua zile medicamente care actioneaza asupra structurilor vestibulare ale urechii: antihistaminice calmante, antiemetice impotriva greturilor si vomei, medicamente tranchilizante pentru a actiona contra anxietatii.

 Drept urmare, nevrita vestibulara actioneaza cel mai frecvent favorabil, fiind apoi vindecata rapid. Daca vertijul este legat de efectul nedorit al unui medicament, tratamentul respectiv se intrerupe, iar in situatii rare este necesara o interventie chirurgicala.

 – Interventii complementare. Odata eliminate cauzele vertijurilor grave, se au in vedere mai multe metode naturale, care pot limita si chiar vindeca definitiv afectiunea. Astfel in masura in care vertijul este legat de o problema cervicala, o sedinta sau doua de osteopatie elimina problema.

 Intr-o problema cranio-sacrala, osteopatul va lucra foarte bland, insistand pe ceafa, craniu si bazin. Homeopatia recomanda granule eficiente in orice forma de vertij.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU