Prima pagina arrow TERRA X arrow Podul lui Da Vinci
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 7 vizitatori online

Podul lui Da Vinci

Imprimare E-mail
miercuri, 30 octombrie 2019

Portretul Giocondei pictat de Leonardo da Vinci este, dupa multi, cel mai cunoscut tablou din toate timpurile. Se stie destul de bine si ca acelasi geniu are o serie de realizari absolut uluitoare in domeniul inventicii, intre aparatele functionale imaginate de el cu cateva veacuri inainte ca acestea sa fie construite cu adevarat figurand parasuta, submarinul, carul de razboi (tancul), „stramosul” elicopterului si altele. Mai putin s-a vorbit despre proiectele arhitectonice si ingineresti ale geniului florentin. Pana in toamna anului trecut, cand a fost scos la lumina un magnific plan al sau din aceasta zona.

Visul „futurist” al sultanului

 O echipa de specialisti de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), respectand cu fidelitate crochiurile realizate de Da Vinci cu o jumatate de mileniu in urma, a creat recent o versiune in miniatura a unui pod cu totul special pentru vremea respectiva, deopotriva ca solutie tehnica si ca dimensiuni reale. Tradusa in cateva cuvinte simple, concluzia inginerilor contemporani cu noi a confirmat ca desenele respective releva, odata in plus, genialitatea incredibila a acestuia.

 Povestea in sine isi are originile in anul 1502, cand sultanul otoman Baiazid al II-lea si-a manifestat dorinta de a construi un pod nemaiintalnit pana atunci, care sa uneasca orasele Istanbul si Galata, peste Cornul de Aur, intrarea principala in Bosfor. Provocarea era de-a dreptul irezistibila. Si, cum Leonardo deja avea o reputatie in arte si stiinte inegalabila, s-a lansat in ispititoarea aventura.

 Numai ca – am putea spune fara teama de a gresi – de data aceasta chiar sultanul a fost cel care nu s-a putut ridica la nivelul inaltului spirit al italianului. Pentru ca ideea propusa de acesta i s-a parut prea complexa si, practic, irealizabila, in cele din urma a refuzat-o. Totusi, din fericire, inventivul artist a pastrat desenele proiectului care ar fi trebuit sa se concretizeze in cel mai mare pod din epoca respectiva, masurand 280 de metri, de zece ori mai mult decat media de atunci!

Arta si geometrie – dupa 500 de ani

 In secolul al XVI-lea nu existau armaturi metalice ori de asfalt pentru construirea podurilor, resursele disponibile fiind mai degraba rudimentare. Prin urmare, intreaga miza arhitecturala pentru Leonardo era sa faca in asa fel incat sute de blocuri masive de piatra sa se poata sustine intre ele numai gratie solutiilor geometrice adoptate si calculelor matematice. Iar faptul ca a si reusit – lucru demonstrat fara putinta de tagada de catre expertii MIT – constituie dovada ca nu avem nevoie neaparat de tehnologii ultrasofisticate pentru a gasi si a folosi cele mai bune idei, dupa cum au declarat inginerii care au testat macheta.

 Pe timpul lui Da Vinci, astfel de poduri se construiau de regula in arc semicircular, ceea ce presupunea instalarea mai multor stalpi dedesubt, pentru a sustine intreaga structura. Or, la lungimea imaginata de inventator, ar fi fost nevoie de prea multi stalpi, care ar fi facut foarte dificila navigatia pe sub pod, iar costurile si resursele ar fi fost mult prea mari. De aceea, el a optat pentru o solutie mai „revolutionara”: un arc mult aplatizat si... fara niciun stalp, ci cu sustinere pur si simplu pe cele doua capete de amplasare pe sol. Conform calculelor lui Leonardo, chiar si velierele mari ar fi putut trece astfel fara dificultate.

 Leonardo da Vinci a gasit o solutie optima si pentru culeele de la capetele podului sau si a tinut cont chiar si de faptul ca in zona cutremurele nu erau tocmai rare. Astfel, punand la baza ideea ca toate fortele trebuie sa se distribuie in intreaga structura, el a exclus pana si necesitatea utilizarii mortarului sau a altor structuri suplimentare: podul avea sa se sustina datorita fortei gravitationale.

 Din pacate, aceasta capodopera arhitectonica nu a fost construita niciodata asa cum a conceput-o genialul inventator, dar a primit peste veacuri binemeritatul „brevet” neoficial, insa unic.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (70 euro sau 80 $, un abonament pe sase luni; 35 euro sau 40 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Vom pleca pe alte planete sau vom sta acasa?
» Cine a pus la cale evadarea lui Napoleon?
» Extracorporalitatea
» Masti naturale
» Paste cu legume
» Marele Zid Chinezesc – pentru toata lumea
» Manastirea Segarcea
» Pierdut pentru un mileniu
» Luna plina: seductie si pericol
» Manastirea Putna, centru de spiritualitate, cultura si istorie româneasca (2)
» Filme greu de digerat
» Horoscopul saptamanii: 18-24 noiembrie 2019
» 14 noiembrie 1889 – S-a nascut Jawaharlal Nehru, primul premier al Indiei
» Tema: „VENETIA”
» Inventii care au schimbat fata lumii
» Republica Cospaia – tara fara stapani
» Supermemoria „Akasha”
» Antricot de vaca in sos de tarhon
» Trucuri pentru frumusete
» ADN-ul, noi utilizari
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9