Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow De la stiinta la ras in hohote
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 7 vizitatori online

De la stiinta la ras in hohote

Imprimare E-mail
miercuri, 30 octombrie 2019

Spre deosebire de prestigioasele premii Nobel, un fel de Oscar hollywoodian bine plãtit, Premiile iG Nobel isi propun sã fie un fel de „stand-up comedy”, onorand cele mai nãstrusnice descoperiri, cu bani pe mãsurã.

 Cand totul devine divertisment (literatura, cinema, mass media), te-ai fi asteptat ca stiinta sa fie ocolita de astfel de „rasturnari”, avand in vedere ca ea este pusa in slujba „progresului umanitatii”. De aceea, Premiile Nobel rasplatesc cercetarile in sase domenii de baza ale stiintei, mai exact cele care „au adus cele mai mari servicii umanitatii”. Parca pentru a se alinia tendintei care duce la divertisment, au fost infiintate Premiile iG Nobel, o parodie de spectacol care rasplateste cele mai trasnite, ciudate sau inutile studii stiintifice.

 Organizatorul evenimentului anual este publicatia satirica Analele Cercetarilor Improbabile, iar festivitatea de gala are loc in sala Teatrului Sanders de la Universitatea Harvard, Cambridge, SUA. Sustinatorii acestei trasnai sunt convinsi ca premiile nu sunt „tocmai o gluma”, ci mai degraba o forma de „satira”, care se desfasoara cu exact o saptamana inaintea anuntarii Premiilor Nobel, la Stockholm.

 Satira la adresa premiilor Nobel este exprimata chiar in motto-ul sitului Cercetari Improbabile, un fel de scuza la acuza ca cercetarile premiate de ei nu aduc nimic umanitatii, si care spune „sa-i facem pe oameni sa rada apoi sa gandeasca”.

 Asa ca am ras si noi, mai abitir decat la cel mai bun banc, atunci cand am trecut in revista „laureatii” din acest an ai Premiilor iG Nobel, acordate pe 12 septembrie, in cadrul ceremoniei anuale de la Universitatea Harvard.

 - Pentru Medicina, premiul a fost acordat lui Silvano Gallus pentru studiile in care a demonstrat ca pizza poate proteja organismul impotriva bolilor si a mortii doar daca pizza este facuta si mancata in Italia.

 - Premiul pentru Educatie medicala a fost acordat unor cercetatori americani, Karen Pryor si Theresa McKeon, pentru un studiu a carui concluzie este ca o tehnica simpla folosita in antrenarea animalelor, a cainilor de exemplu, numita „dresarea cu clichetul”, pentru obtinerea unei reactii nu cu ajutorul hranei, ci cu clichetul (sau fluierul), poate fi aplicata si in cazul chirurgilor ortopezi.

 - Cercetatorii Ling-Jun Kong, Herbert Crepaz, Agnieszka Górecka, Aleksandra Urbanek, Rainer Dumke si Tomasz Paterek au primit premiul pentru Biologie ca urmare a descoperirii dovezii ca gandacii magnetizati morti se comporta diferit in comparatie cu gandacii magnetizati vii.

 - Premiul pentru Anatomie a fost acordat francezilor Roger Mieusset si Bourras Bengoudifa pentru un studiu care a analizat „asimetria termica a scrotului uman”. Ei au studiat un grup de postasi francezi (persoane intre 20 si 52 de ani) pentru a lamuri daca testiculele unui om au aceleasi temperaturi atunci cand barbatii sunt imbracati sau goi. Concluzia a fost ca lipsa unei simetrii termice a fost observata atat in scrotul drept, cat si in cel stang, indiferent daca omul este dezbracat sau imbracat, si indiferent de pozitie sau activitate atunci cand a fost imbracat. Aceasta diferenta termica intre scrotul drept si cel stang ar putea contribui la asimetria organelor genitale externe masculine.

 - Un grup de cercetatori japonezi (Shigeru Watanabe, Mineko Ohnishi, Kaori Imai, Eiji Kawano si Seiji Igarashi) a primit iG Nobel-ul la categoria Chimie, pentru un studiu care a estimat volumul total de saliva produs intr-o zi de un copil obisnuit de 5 ani. Pentru cei care doresc sa afle raspunsul acestei enigme, iata-l: o jumatate de litru.

 - Premiul Ig Nobel de Inginerie a fost atribuit lui Iman Farahbakhsh din Iran pentru inventia unei masini care schimba scutecele, deja patentata in SUA.

 - Premiul pentru Pace este ilustrarea perfecta a „parodiei” de care vorbea organizatorul Premiilor iG Nobel. In acest an, el a fost atribuit unui studiu intitulat „Placerea scarpinarii unei mancarimi: o evaluare psihofizica si topografica”. Studiul a cercetat placerea produsa de scarpinat in trei zone ale corpului, iar concluzia a fost ca, intr-un clasament al placerii, gleznele au ocupat prima pozitie, urmate de spate si antebrat.

 Dar putem vorbi de „parodie” si in cazul serioaselor premii Nobel, daca ne amintim ca in anul 2016, Premiul pentru literatura a fost atribuit lui Bob Dylan, un cantaret folk, „pentru ca a creat noi expresii poetice in sanul marii traditii muzicale americane”. Ca sa nu mai vorbim ca pana si actualul presedinte al SUA, Donald Trump, a declarat recent ca ar merita si el Premiul Nobel pentru Pace, „daca s-ar da corect, ceea ce nu se intampla”.

Leul romanesc, plin de bacterii

 - Premiul la Economie a revenit unor cercetatori turci si olandezi (Habip Gedik, Timothy A. Voss and Andreas Voss) pentru un studiu despre „Banii si transmiterea bacteriilor”.

 Cum bancnotele sunt cele mai circulate obiecte din lume, scopul cercetarii a fost sa constate nivelul de supravietuire a bacteriilor, inclusiv Staphylococcus aureus, Escherichia coli si Enterococci Rezistent la Vancomicina (VRE) pe bancnotele din diferite tari, precum si transmiterea bacteriilor catre persoanele care vin in contact cu bancnotele.

 Cea mai surprinzatoare observatie a studiului a fost aceea ca „rata de supravietuire a bacteriilor a fost cea mai ridicata pentru bancnota romaneasca („leul”), care dupa spalare cu ultraviolete a pastrat toate cele trei microorganisme atat dupa trei, cat si dupa sase ore de uscare. In plus, Leul a fost singura bancnota care a pastrat VRE si dupa o zi de uscare.

 Cat priveste alte bancnote, s-a observat ca bacterii precum Beta-Lactamazelor cu Spectru Extins (ESBL) si VRE au supravietuit chiar si dupa spalare pe Euro (de exemplu)”. Desi mai exista si o varietate de factori care au o influenta evidenta asupra transmiterii microorganismelor rezistente, trebuie luat in considerare suplimentar si tipul de suporturi din care sunt confectionate bancnotele.

 Hartia pentru bancnote este fabricata din fibra de bumbac, ceea ce ii confera rezistenta, durabilitatea si senzatia distinctiva. Bumbacul este uneori amestecat cu in, abaca sau alte fibre textile. Mai exista si bancnotele polimerice (sau din plastic), cum sunt cele din Romania, care au fost realizate pentru a imbunatati durabilitatea si a preveni contrafacerea prin caracteristicile de securitate incorporate.

 In fine, daca admitem ca studiile premiate cu iG Nobel nu valoreaza mare lucru, nici premiul pentru laureati nu se ridica prea sus: mai exact, o bancnota veche de 10 miliarde de dolari din Zimbabwe („Hartiile de 50 si de 100 trillioane de dolari se vand azi pentru colectionari, cu 39, respectiv 85 de dolari”, dupa spusele unul dealer care a trait hiper-inflatia din aceasta tara). In plus, laureatii, conform traditiei, trebuie sa-si plateasca din buzunarul propriu calatoria pana la Teatrul Sanders de la Universitatea Harvard.

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (70 euro sau 80 $, un abonament pe sase luni; 35 euro sau 40 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Vom pleca pe alte planete sau vom sta acasa?
» Cine a pus la cale evadarea lui Napoleon?
» Extracorporalitatea
» Masti naturale
» Paste cu legume
» Marele Zid Chinezesc – pentru toata lumea
» Manastirea Segarcea
» Pierdut pentru un mileniu
» Luna plina: seductie si pericol
» Manastirea Putna, centru de spiritualitate, cultura si istorie româneasca (2)
» Filme greu de digerat
» Horoscopul saptamanii: 18-24 noiembrie 2019
» 14 noiembrie 1889 – S-a nascut Jawaharlal Nehru, primul premier al Indiei
» Tema: „VENETIA”
» Inventii care au schimbat fata lumii
» Republica Cospaia – tara fara stapani
» Supermemoria „Akasha”
» Antricot de vaca in sos de tarhon
» Trucuri pentru frumusete
» ADN-ul, noi utilizari
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9