Una dintre cele mai mari specii de arbori de pe Terra, faimosul Sequoia, s-ar putea sa execute un gen de migratie vegetala spectaculoasa si, mai ales, greu de anticipat pâna de curând.
Arborii Sequoia, unii dintre cei mai vechi de pe planeta, sunt – potrivit expertilor in genomuri forestiere – „fosile vii, care ocupau teritorii vaste, cu zeci de milioane de ani inaintea dinozaurilor; este unul dintre organismele cele mai masive, cele mai inalte, cele mai longevive de pe Pamânt”. Gigantul padurilor are insa o particularitate care a impiedicat pâna in prezent plantarea sa in afara coastei pacifice a Statelor Unite, zona sa de crestere naturala: termofilia (preferinta pentru temperaturile ridicate). In acest context, pare aproape o utopie ideea ca uriasul arbore sa fie adaptat conditiilor nu tocmai prietenoase din regiunea Siberiei si a Europei Occidentale. Provocarea este insa pe masura gabaritului acestui copac. Pentru industria forestiera, se considera ca operatiunea respectiva ar insemna un beneficiu imens, si nu doar din perspectiva masei lemnoase remarcabile ce se poate obtine de la un exemplar. Sequoia creste rapid, lemnul sau nu se preteaza la putrezire, iar scoarta, practic, nu arde! Prin urmare, tentativa despre care vorbim se refera la adaptarea lui la regimul climatic specific continentului nostru. Pentru testarea acestei posibilitati, o echipa internationala de cercetatori au cultivat pui de Sequoia in camere climatice unde se simuleaza temperatura, lumina si umiditatea predominante in sezonul rece, in anumite regiuni ale Germaniei. Expertul Konstantin Krutovski, de la Universitatea federala a Siberiei a apreciat ca din ce in ce mai multe zone vest-europene si din Rusia pot deveni adaptate la cultura acestui arbore, in conditiile incalzirii climatice, dar si datorita selectionarii de catre cercetatori a unor clone rezistente la ger. ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|