Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow Vom pleca pe alte planete sau vom sta acasa?
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 6 vizitatori online

Vom pleca pe alte planete sau vom sta acasa?

Imprimare E-mail
miercuri, 13 noiembrie 2019

Am scris în mai multe rânduri despre ideea, sustinuta în studiile publicate în reviste prestigioase, ca omenirea va coloniza într-o zi macar planetele din Sistemul nostru solar, daca nu chiar din Galaxia noastra sau altele si mai îndepartate. Mi-am exprimat de fiecare data rezervele, cel putin logice, fata de aceste nazuinte. Cum sa construiesti aceste nave intergalactice, cu ce viteza sa parcurga spatiul pâna la destinatie, cum sa supravietuiesti unei calatorii care ar dura secole si cum sa supravietuiesti acolo, odata ajunsi la destinatie (daca), erau câteva întrebari de logica, nu de cercetator.

 Boss-ul SpaceX, compania miliardarului Elon Musk care a construit si lansat o racheta purtatoare reutilizabila, crede ca o racheta mai puternica ar putea ajunge pe Marte pentru a o coloniza undeva prin 2023. Câtiva astronauti la bord si echipamente pentru construirea unor „locuinte” martiene, cam asta este în mare ideea lui Musk.

 Sa ne oprim putin: a construi o colonie umana pe Marte, cu tot ce implica asta, transport, resurse, capacitate de transport, durata, e una si a coloniza Marte sau exoplanete din galaxii este cu totul altceva. Chiar daca cercetatorul si scriitorul Arthur C Clarke era convins, atunci când a scris scenariul filmului din 1969, 2001: Odiseea Spatiala ca acest lucru era posibil la începutul mileniului al III-lea. Luat de valul unui exagerat optimism fata de calatoriile spatiale care se nastea în epoca, dar si de misiunile programului Apollo, care aveau sa duca primii americani pe Luna (?), Arthur C Clarke credea si ca în anul 2001 lumea va fi condusa de computere neuronale asemanatoare lui HAL. Au trecut 50 de ani de la „viziunile” lui Clarke si nu s-a întâmplat nimic în privinta calatoriilor galactice, chiar daca acum se fac primii pasi pentru construirea primilor roboti cu „inteligenta artificiala”.

 NASA ne da sperante. Nu cu mult timp în urma a anuntat descoperirea unor noi exoplanete din afara Sistemului nostru solar, asa s-ar explica nerabdarea lui Musk pentru colonizarea planetei Marte. Un alt constructor, Jeff Bozos, seful companiei Blue Origin, are si el planuri pentru colonizari viitoare. „Motivul pentru care trebuie sa mergem în spatiu este sa salvam Pamântul”, spune recent Bezos, în cadrul unui eveniment din Los Angeles. „Vom creste aceasta civilizatie, si vorbesc despre ceva la care vor lucra nepotii nostri, si nepotii lor. Nu este un lucru pe care aceasta generatie este capabila sa îl realizeze. Dar trebuie sa mutam industria grea de pe Pamânt”. Ametitor!

 Desigur, calatoriile în spatiu nu vor salva Pamântul, el ar putea fi salvat însa de „robotica si nanotehnologie”, cel putin în viziunea actorului Robert Downey Jr.

Idei ar fi, dar realitatea care este?

 Putem coloniza alte planete, cu adevarat? Sau putem visa doar la „ce-ar fi daca”? Daca am realiza misiuni cu succes pe aceste planete? Ce se întâmpla daca ar exista viata pe oricare dintre aceste planete si am putea lua contact cu fiintele de acolo?

 Si, pe masura ce planificarea misiunilor cu echipaj pe Marte si cautarea vietii extraterestre continua, aceste întrebari devin mai relevante ca niciodata.

 Dar, lasând la o parte toata emotia generata de explorarea spatiala, este important sa ne întrebam nu numai daca putem, dar si daca ar trebui.

 Potrivit scriitorului de SF, Kim Stanley Robinson, trimiterea oamenilor spre exoplanetele din apropiere ar fi o idee groaznica. În romanul sau din 2015 „Aurora”, Robinson îsi imagineaza o societate umana de tip capsula, care face o calatorie spre o stea din galaxia noastra la bordul unei nave spatiale construite special pentru a adaposti oameni, plante si animale timp de mai multe secole. Un fel de Arca a lui Noe, dar ideea era posibila macar pentru ca vasul era din lemn, iar deplasarea se facea pe Pamânt, pentru a scapa de Potop si a ajunge în locuri ospitaliere. Si se pare ca operatiunea a reusit, de vreme ce calatoria este pomenita în scrierile ulterioare. Ar reusi o calatorie intergalactica de câteva secole (sau milenii?) cu oameni, plante si animale la bord?

 Cartea lui Robinson este din punct de vedere tehnic, o fictiune, dar în acea perioada, DARPA a finantat constructia unei nave asemanatoare cu Arca din povestea biblica, similara navei Aurora.

 DARPA este o agentie a Departamentului Apararii a SUA, responsabila cu dezvoltarea de tehnologii avansate pentru  armata, ceea ce arunca lucrurile într-o alta lumina.

 Dar, în loc sa consolideze aspiratiile Agentiei americane, povestea lui Robinson scotea în evidenta problemele care ar putea aparea si care s-ar putea combina reciproc în cazul unei calatorii extrem de lungi în spatiu. Echipajul fictiv de pe nava Aurora se confrunta cu potentialele probleme legate de colonizarea spatiului care sunt rareori discu-tate.

 Suntem de acord ca schimbarile climatice provoaca daune ireversibile (?) planetei noastre. Acum, imaginati-va ca Pamântul este nava cosmica Aurora, o nava mai mica, complet capsulata, în care emisiile si gazele produse nu au pe unde sa scape. Chiar daca nava ar fi lansata cu sisteme de mediu echilibrate perfect între ele, orice schimbare aparuta în sute de ani de calatorie în spatiu ar dezechilibra aceste sisteme. Pe masura trecerii timpului, acest dezechilibru va deveni mai grav, asta deoarece, chiar si pâna la cea mai apropiata exoplaneta, calatoria ar putea dura o perioada extraordinara de timp.

 Preocuparile stiintifice legate de dezechilibrele pe termen lung în medii artificiale, pe lânga problemele sociologice care ar aparea, ar trebui sa fie luate în calcul, e de parere autorul romanului Aurora.

 Colonizarea spatiala face valuri, mai ales de când NASA a anuntat ca a descoperit o stea pitica, denumita TRAPPIST-1, cu sapte planete, dintre care trei ar fi în „zona locuibila”.

 Unii cred ca o misiune (sau mai multe?) cu echipaj uman spre o astfel de exoplaneta ar trebui luata mai în serios decât cea imaginata de un scriitor nebun de SF.

 Dar nu trebuie sa uitam ca problemele pe care le avem pe Pamânt nu vor disparea nici atunci când vom pleca de pe Pamânt (daca asta se va întâmpla vreodata), ele ne vor urma oriunde am merge prin galaxii. (Va urma)


GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (70 euro sau 80 $, un abonament pe sase luni; 35 euro sau 40 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Comorile din Valea Regilor
» Hasekura Tsunenaga, un japonez la curtea regelui Spaniei
» Scepticii, demistificatorii si marturiile
» Telina umpluta
» Idei valoroase
» „Matusalem” a trait in Romania
» Manastirea Mamu
» Courbet, pictorul pietrelor ganditoare
» „Machetele” oamenilor
» Cum sa pacalim gripa
» Visul lui Gerontius, o capodopera (3)
» Regizori ale caror filme au fost interzise in China
» Horoscopul saptamanii: 16-22 decembrie 2019
» 12 decembrie 1901 – Marconi realizeaza prima transmisie radio transatlantica
» Tema: „PORTI”
» Spatiul interstelar, mister fara limite
» A existat ziua de 30 februarie?
» Realitatea stranie si limitele perceptiei
» Peste cu castraveti acri
» Ritualul buzelor seducatoare
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9