Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow Spatiul interstelar, mister fara limite
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 1 vizitator online

Spatiul interstelar, mister fara limite

Imprimare E-mail
miercuri, 04 decembrie 2019

Primele informatii din spatiul interstelar transmise de Voyager 2, despre care scriam in numarul trecut, ridica unele semne de intrebare si, intr-un fel, adanceste unul din misterele Universului.

 Nu ma numar printre entuziastii care privesc cu evlavie Universul si teoriile legate de „nasterea” lui, fiind fascinat in schimb de un univers mult mai tulburator si mai complex, care este cel al fiintei umane, cu toata structura, functiile si instructiunile din interiorul ADN-ului.

 Dar cei pasionati de Univers si nepatrunsele lui taine, vorbesc despre astronomi, au noi motive de extaz o data cu aparitia informatiei ca sonda spatiala Voyager 2, lansata in urma cu 42 de ani, a patruns in spatiul interstelar, aflat dincolo de zona acoperita de soarele nostru.

 Unele studii incearca sa inteleaga si sa explice informatiile venite dinspre Voyager 2, comparandu-le cu cele transmise de Voyager 1, lansat tot in 1977.

 O prima presupunere ar fi ca „heliosfera este simetrica, cel putin la cele doua puncte traversate de sondele Voyager”, dupa cum scrie unul dintre autorii studiilor, Bill Kurth, cercetator la Universitatea din Iowa, Statele Unite.

 Numai ca sunt si observatii contradictorii. De pilda aceea ca, dupa cum sugereaza cercetatorii, „mediul interstelar din apropierea zonei de heliopauza este mai fierbinte decat se estimase anterior, cu o temperatura de aproximativ 30.000-50.000 grade Kelvin”.

 Un alt studiu vorbea despre prezenta straturilor „pe ambele laturi ale heliopauzei”, asta dupa ce, pana acum, ei aveau cunostinta doar despre stratul interior.

 Dovezile culese si interpretate de la cele doua sonde „demonstreaza ca mediul interstelar, impreuna cu zona de heliopauza si campurile magnetice interstelare, formeaza un sistem dinamic interconectat si complex”.

 Chiar si asa, ramane o intrebare: au ajuns sondele Voyager cu adevarat in „spatiul dintre stele”?

 Unii astronomi considera ca ambele sonde se afla inca in Sistemul Solar, deoarece el se intinde catre marginea exterioara a norului Oort, compus din apa inghetata, amoniac si metan, la limita Sistemului Solar, chiar daca sondele au trecut dincolo de heliosfera.

 Dar ce informatii vor mai transmite sondele Voyager in deceniile viitoare si cat de departe in interspatiu vor ajunge?

 Entuziastii vorbesc despre o perioada de mii de ani, expertii sunt mai realisti. Edward Stone, profesor de fizica la Institutul de Tehnologie din California si fost director al Laboratorului de Propulsie Jet al NASA, preciza intr-o publicatie ca „intr-un final, Voyager 2 nu va mai dispune de suficient plutoniu pentru energie, moment in care instrumentele de la bord si transmitatoarele vor inceta sa functioneze”. Asta se va intampla cam peste cinci ani, poate ceva mai mult, estimeaza cercetatorul. In schimb, Bill Kurth are motive intemeiate sa fie optimist: „sondele vor dura mai mult decat Pamantul, pentru ca sunt pe propriile orbite in jurul galaxiei pentru cinci miliarde de ani sau mai mult. Iar probabilitatea ca ele sa se ciocneasca de ceva este aproape zero”.

 La fel ca si probabilitatea sa se intalneasca macar cu un extraterestru razlet, as adauga eu.

O calatorie la marginea noptii

 Cand au fost lansate, la cateva saptamani de distanta in 1977, Voyager 1 si Voyager 2 au avut ca misiune sa efectueze un „mare turneu”, unul fara precedent, catre planetele gigant ale sistemului solar. Voyager 1 a trecut prin preajma lui Jupiter si Saturn, Voyager 2 a procedat la fel, dar apoi a trecut si pe langa Uranus si Neptun. Dupa intalnirea lui Voyager 2 cu Neptun din august 1989, anul dezmembrarii „lagarului socialist”, cele doua sonde spatiale au intrat intr-o noua faza cunoscuta sub numele de Misiunea Interstelara Voyager.

 Aveau sa calatoreasca in necunoscutul indepartat, luminand intunericul in timp ce zburau. Si intunericul era aproape total la vremea respectiva, in sensul ca se cunosteau foarte putine lucruri despre marginile exterioare ale heliosferei. Putem spune ca practic nu se stia nimic, dincolo de supozitii.

 „Nu stiam cat de mare este bula heliosferei”, marturisea Ed Stone de la Institutul de Tehnologie din California, cercetator in cadrul proiectului Voyager. „Si cu siguranta nu stiam daca sonda spatiala va supravietui suficient de mult pentru a ajunge la marginea bulei, de a o parasi si apoi de a intra in spatiul interstelar”. Dar sondele Voyager se apropie de capatul de linie. Fiecare sonda este alimentata de trei generatoare termoelectrice radioizotopice (GTR), care transforma in energie electrica caldura generata de descompunerea radioactiva a plutoniului-238. Puterea de lucru a GTR-urilor scade in timp, din ce in ce mai mult, pe masura ce plutoniul se consuma.

 Echipa care controleaza misiunea a luat cateva masuri pentru a economisi combustibilul nuclear ramas si a prelungi viata generatoarelor, intrerupand alimentarea unor radiatoare si a unor instrumente stiintifice.

 De pilda, Voyager 2 mai pastreaza in functiune doar 5 instrumente de lucru din cele 10 initiale, iar Voyager 1 mai are in functiune doar 4, dupa ce spectrometrul cu plasma a cedat in 1980. Dincolo de aceste revizuiri, altele nu se mai pot efectua.

 Dar acesti cinci ani, sustine Stone, ar putea fi foarte productivi, putand dezvalui caracteristicile-cheie ale „adevaratului” spatiu interstelar de la marginea heliosferei, unde bula noastra solara exercita o influenta considerabila. De exemplu, „pe masura ce inaintam, vom vedea cum campul (magnetic) exterior se modifica incet, dar sigur, diminuandu-se?

 Alte intrebari importante pot primi raspunsuri numai o data cu lansarea de noi misiuni.

 Pentru ca deocamdata, de pilda, inca nu se cunoaste care este forma heliosferei, daca este aproximativ sferica sau are o coada lunga, de tip cometa. „Cu siguranta ne-ar placea ca o sonda spatiala viitoare sa coboare pe coada, daca exista”, este de parere Don Gurnett de la Universitatea din Iowa, autorul principal al unui nou studiu aparut in publicatia Nature Astronomy. „Iar coada poate fi foarte lunga, de sute de UA (Unitati Astronomice)”.

 Sa amintim ca, in acest moment, Voyager 1 si Voyager 2 sunt la o distanta de aproximativ 148 UA, respectiv, 122,4 UA de Pamant si de 160 UA una de cealalta.

 La ora actuala, urmatoarea sonda operationala cea mai indepartata de Pamant este sonda Pluto a NASA, aflata la o distanta putin peste 46 de UA. Si de la ea nu ne putem astepta la date despre spatiul interstelar, deoarece sonda Pluto va ramane probabil fara combustibil, fara energie, in momentul in care se va afla la o distanta de aproximativ 90 de UA, a tinut sa precizeze Stamatios Krimigis, care lucreaza la Laboratorul de fizica aplicata al Universitatii Johns Hopkins din Laurel, Maryland si la Oficiul de Cercetare si Tehnologie Spatiala al Academiei din Atena, Grecia.

 Asadar, urmatorii o suta de ani ar fi suficienti pentru a mai lumina cate ceva din necunoscutul spatiu interstelar.

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (70 euro sau 80 $, un abonament pe sase luni; 35 euro sau 40 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
WhatsApp:
0722.625.622
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» IN ATENTIA CITITORILOR SI ABONATILOR
» Alte mituri urbane legate de COVID-19
» De ce a facut atâtea victime gripa spaniola?
» Politica strutului
» Masti eficiente
» Pui libanez la cuptor
» Militiile „secolului de aur”
» Caracas, orasul lui Bolivar
» Disectia unui ocean
» Cea mai mare piramida din Lumea Noua
» Cine stimuleaza apneea
» Cultura ia drumul online
» Piratii sunt eroi doar la Hollywood
» Horoscopul saptamanii: 30 martie – 5 aprilie 2020
» 26 martie 1902 – A murit Cecil Rhodes
» Tema: „INSECTE”
» Mituri urbane pentru COVID-19
» Imperiul Otoman condus de un sultan pe jumatate evreu?
» Nedumeririle unui congresman american
» Gnocchi
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» 3 pozitii de relaxare
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9