|
Conchistadorii spanioli veniti in Americi, dupa descoperirea Lumii Noi de catre Columb, au adus cu ei numeroase boli total necunoscute de indigeni, provocand astfel un veritabil genocid. Se stie ca pe la mijlocul secolului XVI, majoritatea populatiilor din America Centrala, inclusiv aztecii, fusesera deja decimate de boli, pana aproape de pragul extinctiei.
Pentru a ne face o idee asupra gravitatii situatiei, sa spunem ca intre 1545 si 1550 peste 15 milioane de localnici de aici au murit, doar pe actualul teritoriu al Mexicului. Multa vreme s-a speculat ca maladia care i-a ucis ar fi fost malaria, dar cercetari recente, vizand ADN-ul prelevat din dintii scheletelor umane apartinand unor azteci au relevat prezenta unei tulpini rare de Salmonella. Numita Paratyphi C, aceasta tulpina genereaza simptome similare febrei tifoide si se raspandeste prin hrana sau prin apa. Alti cercetatori banuiesc ca tulpina ar fi fost raspandita prin intermediul sobolanilor. Spaniolii i-au fortat pe azteci sa traiasca in conditii mizerabile, iar contactul cu rozatoarele infectate le-ar fi putut fi fatal. Dar alti savanti contrazic aceasta ipoteza, pornind de la marturiile epocii. Una dintre ele ii apartine lui Francisco Hernandez, care avea sa devina medicul personal al regelui Spaniei, Filip al II-lea si care in tinerete s-a numarat printre europenii veniti in Americi. Printre simptomele bolii numita de localnici „cocoliztli” se numarau, conform lui Hernandez, febra, durerile de cap, ameteala, urina de culoare inchisa, innegrirea limbii, umflarea ganglionilor de la nivelul capului si gatului, probleme neurologice si, mai ales, sangerari ale ochilor, nasului si gurii. Or, infectarea cu Salmonella nu provoaca asemenea hemoragii. Multi sustin ca situatia ar fi fost agravata de secetele masive, provocate de o incalzire brusca si inexplicabila a climei (probabil cauzata de fenomenul El Nino) la mijlocul secolului XVI. Pe langa foametea iminenta, seceta a determinat populatiile locale sa recurga la solutia lor obisnuita pentru a „imbuna” zeul Soarelui: sacrificiile. Se estimeaza ca anual pana la 20.000 de oameni erau sacrificati pe altarele zeului, craniile lor formand piramide care ii ingrozeau pe conchistadorii spanioli (nu mai tarziu de 2017, o asemenea piramida, compusa din 650 de cranii de femei si copii a fost descoperita in apropiere de Ciudad de Mexico, pe atunci capitala azteca Tenochtitlan). Oricare ar fi fost boala misterioasa care a facut ravagii printre nativii americani, indiferent ca a fost vorba de salmonella, variola sau o zoonoza transmisa de sobolani, cert este ca ea a provocat o catastrofa demografica in Lumea Noua. Iar boala a premers, in multe cazuri, venirea exploratorilor europeni – sa nu uitam ca primii vizitatori ai Americii de Nord credeau ca acesta este un continent slab populat, dar abia in ultimul secol s-a demonstrat ca nativii acestuia fusesera deja exterminati de boli pe la 1600, cand a inceput explorarea intensa a teritoriului aflat la nord de Mexic. GABRIEL TUDOR
|
ISTORII UITATE 
