Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow Starlink, constelatia internet
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu

Starlink, constelatia internet

Imprimare E-mail
joi, 30 ianuarie 2020

In vara anului trecut scriam despre o premiera in domeniul comunicatiilor, si anume lansarea de catre SpaceX, compania multimiliardarului Elon Musk pe o orbita circumterestra, a primilor 60 de sateliti din cadrul unui proiect intitulat Starlink (Legatura stelara).

 Cu acea ocazie cotidianul The New York Times consemna o afirmatie a lui Mark Juncosa, vicepresedintele SpaceX pentru ingineria vehiculelor, conform careia „prin alte 12 lansari viitoare se doreste acoperirea teritoriului Statelor Unite, urmatoarele 24 lansari vor asigura acoperirea principalelor zone locuite din lume, in fine, alte 30 de lansari vor asigura acoperirea intregii planete”.

 Finalizarea unui asemenea proiect ar duce la realizarea unei constelatii de mii de sateliti „care sa furnizeze internet la viteze de banda larga pentru intreaga planeta”.

 Elon Musk are in vedere castiguri importante din implementarea sistemului Starlink si implicarea in piata de Internet, deoarece unii analisti estimeaza ca afacerea „ar putea aduce companiei SpaceX venituri de 30 de miliarde de dolari anual, mult mai mult decat cele 3 miliarde produse actual de transportul spati-al cu rol de aprovizionare a Statiei Spatiale Internationale (SSI)”.

 Starlink va trebui sa faca, insa, fata concurentei, deoarece si ale companii, precum OneWeb, au lansat sateliti de acest gen: in februarie OneWeb a lansat primii sai sateliti Telesat, iar Blue Origin, detinuta de boss-ul de la Amazon, Jeff Bezos, a lansat si ea primul set de sateliti.

Noi lansari Starlink

 In 2020, SpaceX intentioneaza sa lanseze 60 de sateliti Starlink la fiecare doua saptamani, in total 1.400 de sateliti, in mod evident pentru a crea un serviciu functional de internet global de ultra mare viteza pana la sfarsitul anului. Dar scara e mult mai larga: Elon Musk declara ca in urmatorul deceniu, SpaceX va plasa pe orbita intre 12.000 si 42.000 de asemenea mini-sateliti.

 Deocamdata, SpaceX este in grafic, asta deoarece pe 7 ianuarie au fost lansati de la Cape Canaveral alti 60 de mini-sateliti reproiectati care s-au alaturat constelatiei de 120 de mini-sateliti lansati in cursul anului trecut.

 Desigur, exista si nemultumiti. Cei mai suparati sunt „observatorii cerului”, astronomii care scruteaza spatiul sideral, fie ei profesionisti sau amatori. Ei acuza faptul ca stralucirea mi-ilor de mini-sateliti pe cer impiedica observatiile directe. La aceste nemultumiri, Elon Musk a declarat ca pentru noua serie de sateliti, specialistii lui au modificat gradul lor de stralucire, iar daca prima serie lansata anul trecut a fost plasata la o altitudine de 290 de kilometri, mini-satelitii din acest an au fost (si vor fi) plasati la o altitudine ridicata, de 550 kilometri, fapt ce ii face mai greu de distins de catre astronomi. In plus, SpaceX a declarat ca furnizeaza grupurilor de astronomi coordonatele satelitilor in avans pentru ca acestia sa poata evita stralucirea care le-ar obstructiona observatiile.

 Oricum ar fi, asigura Elon Musk, proiectul merge inainte, dincolo de nemutumiri, si asta deoarece in cursa mini-satelitilor destinati retelei spatiale de  internet s-au inscris si Amazon si OneWeb, companii care au prevazute lansari pentru alte cateva mii de mini-sateliti destinati retelei spatiale de internet.

 Dar cum vor lucra utilizatorii de internet cu reteaua de ultra mare viteza asigurata de Starlink?

 Deocamdata nu avem decit descrierile, oarecum vagi ale lui Elon Musk.

 Conform acestuia, „clientii s-ar conecta la Starlink folosind un dispozitiv care arata ca „o pizza subtire si care trebuie doar sa fie conectat si orientat spre cer”.

 La inceputul anului, Musk a venit cu o noua descriere sugestiva a noului terminal care se conecteaza la Starlink: „Arata ca un OZN subtire, plat, rotund pe un bat. Terminalul Starlink are motoare pentru a autoregla unghiul optim pentru a vedea cerul. Instructiunile sunt simple: se conecteaza si se alege un punct pe cer. Nu este necesara instruirea”.

 Musk nu a incarcat pe internet nicio poza cu un asemenea terminal Starlink, desi a dat un tweet folosind un prototip care se afla la domiciliul sau din Los Angeles, dupa cum scrie Space News. Ceea ce nu a dezvaluit Musk deocamdata, este cum, mai exact, primii utilizatori ai terminalului vor trimite si primi date – indiferent daca este vorba despre informatii despre pietele financiare sau videoclipuri – folosind sateliti care se deplaseaza deasupra Pamantului cu 25.000 km/h si intr-o varietate ametitoare de planuri orbitale.

 Cand totul va fi pus la punct, internetul nu va mai arata niciodata ca azi. Si asta deoarece, in-ternetul pe cablu optic, considerat azi „de mare viteza” va fi inlocuit de internetul „pe laser”, de super mare viteza.

 Este opinia avizata a lui Mark Handley, profesor de informatica la Colegiul Universitar din Londra, care pe 20 decembrie a postat un videoclip pe YouTube incercand sa descrie reteaua Starlink.

 Handley a spus ca a folosit documentele recente ale Comisiei Federale de Comunicatii (FCC) si declaratii ale lui Musk si Gwynne Shotwell, presedintele SpaceX, pentru a ajunge la concluziile sale.

 In predictiile sale, Handley este de parere ca „fiecare din terminalele „OZN” ale lui Musk pe care utilizatorii le platesc pentru a gestiona propriile date ar putea fi o arma secreta care ajuta Starlink sa obtina date pentru nenumarati alti abonati catre si de la destinatia sa – facand acest lucru la viteze care bat cu usurinta cablurile cu fibra optica. 

 „Aceasta este cea mai interesanta retea pe care am vazut-o de mult timp”, a mai spus Handley pentru Business Insider, adaugand ca proiectul „ar putea afecta viata „practic a tuturor”.

 Mini-satelitii Starlink sunt proiectati pentru a face legatura cu alti patru sateliti folosind raze laser. Niciun alt satelit care furnizeaza internet nu face acest lucru. Ei pot transmite date pe suprafata Pamantului la o viteza apropiata de viteza luminii, ocolind limitarile fibrei optice, turnurilor celulare si altor tehnologii ISP.

 Deocamdata, conform aceluiasi specialist, „aceasta tehnologie promovata de Starlink, laser-satelit-satelit nu poate fi implementata pana la sfarsitul anului, cel mai devreme.

 Handley crede insa ca, mai degraba, SpaceX va folosi terminalele „OZN” ca statii la sol – o schema care ar putea fi aproape la fel de rapida ca legaturile cu laser si chiar mai rapide decat laserele singure atunci cand sunt utilizate in combinatie. „Acest lucru sugereaza ca abonatii Starlink ar putea deveni parti critice ale unei retele globale, de mare viteza si rezistente, in locul utilizatorilor finali”.

Cifre

 – Musk a declarat ca preluarea a doar 1-3% din piata globala de telecomunicatii prin Starlink ar putea aduce incasari SpaceX de zeci de miliarde, mult mai mult decat ar putea face vreodata rachetele sale.

 – La inceputul anului 2019, Musk a spus ca va fi nevoie de aproximativ 400 de sateliti pentru a stabili o acoperire de internet „minora” si 800 de sateliti pentru o acoperire „moderata” sau „semnificativ operationala”. Scopul principal imediat este de a plasa pe orbita circa 1.500 de sateliti la o inaltime de aproximativ 550 km.

 – Pana atunci, Musk spune ca compania le va lega prin intermediul statiilor de la sol. Pentru a „vorbi” cu satelitii, vor fi folosite antene care pot urmari satelitii.

 – Handley si altii presupuneau anterior ca SpaceX ar folosi doar lasere, deoarece au luat calea cea mai directa (si cea mai rapida) prin spatiu. Dar noua analiza a lui Handley a retelei Starlink sugereaza ca transformarea clientilor in relee ar face reteaua si mai rapida si mai rezistenta.

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (70 euro sau 80 $, un abonament pe sase luni; 35 euro sau 40 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Cand papusile iubesc
» Baieti (tot) rai, chiar si in prag de pensie
» Si totusi, de ce au disparut dinozaurii?
» Istorie tragi-comica
» Apar tot mai multi martori
» Cotlete de vitel pane
» Ten luminos
» Pirati informatici... de stat
» Schitul Darvari
» O „Mona Lisa” in filigran
» Imblanzitorii de paianjeni
» „Maladia sucurilor” – un flagel mondial
» Horoscopul saptamanii: 17-23 februarie 2020
» 13 februarie 1766 – S-a nascut Thomas Malthus
» Tema: „CERBUL”
» Artemis, drumul spre Luna
» „Doctor Jivago”, arma secreta din timpul Razboiului Rece
» Noutati privind o faimoasa intalnire OZN
» Castraveti umpluti cu carne
» Ten deshidratat
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» 3 pozitii de relaxare
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9