Ecouri din Canada

În urma dezvaluirilor si recunoasterilor din ultimul timp, se pare ca din ce în ce mai multi oficiali de varf devin interesati sa observe fenomenele aeriene inexplicabile (FAN) care se petrec pe cerul Pamantului nostru. Remarca îi apartine lui Mark Pavilons, reporter la King Weekly Sentinel, afiliat la The Star din Canada.

 Autorul afirma ca fenomenul nu-i catusi de putin nou, citand ca argument întalnirea lui Ezechiel relatata în Biblie: „În timp ce ma uitam, iata, un vant-vartej a iesit dinspre miazanoapte si un nor mare într-însul si stralucire împrejuru-i si foc sclipitor, iar în mijlocul lui ca si cum ar fi fost o aratare de chihlimbar în mijlocul focului si stralucire într-însa. Si în mijloc, patru fapturi vii a caror înfatisare avea o asemanare omeneasca” (Iezechiel, 1; 4-5).

 OZN-urile sau FAN-urile (fenomenele aeriene neidentificate), asa cum sunt cunoscute acum, sunt luate mai nou foarte în serios de guvernele, agentiile militare si civile din întreaga lume. Problemei i s-a conferit un înalt nivel de vizibilitate si o legitimitate generala mai ales dupa ce Pentagonul, în luna aprilie 2020, a declasificat cele trei videoclipuri ale Marinei SUA, care prezinta FAN filmate de piloti. „Fenomenele aeriene observate în videoclipuri raman caracterizate ca «neidentificate»”, potrivit unui purtator de cuvant al Pentagonului.

 Videoclipurile au surprins ceea ce au vazut pilotii, de pe avioanele de vanatoare ale US Navy, pe senzorii video, în timpul zborurilor de antrenament din 2004 si 2015. Aceste FAN au fost raportate în mass-media, iar unii dintre pilotii implicati au oferit ulterior interviuri despre experientele lor.

Incursiuni misterioase

 În 2004, pilotii de vanatoare Super Hornet F/A-18 si instrumentele grupului de lupta al portavionului USS Nimitz, au raportat obiecte aeriene necunoscute. Comandorul în retragere David Fravor povestea ca, pe 14 noiembrie 2004, în timpul unei misiuni de antrenament de rutina în largul coastei Californiei, un operator de radar de la bordul crucisatorului USS Princeton i-a spus sa investigheze o tinta care a coborat brusc de 24.000 m pana la suprafata marii, oprindu-se în prealabil si la 6.100 m. „Va pot spune, cred ca nu a fost din lumea asta”, a declarat Fravor pentru ABC News despre ceea ce a vazut apoi cu ochii lui.

 Un purtator de cuvant al Pentagonului a confirmat ca videoclipurile au fost realizate de aviatori navali si ca acestea sunt „parte dintr-o problema mai larga, a unui numar crescut de incursiuni, în zonele de antrenament, a unor fenomene aeriene neidentificate în ultimii ani”.

 Andre Milne de la firma canadiana Unicorn Aerospace, sustine ca incidentul FAN cu portavionul Nimitz este nu doar o amenintare extrem de grava pentru securitatea nationala a SUA, ci si pentru Canada. „Vorbind strict dintr-o pozitie de aparare militara, nu exista nicio îndoiala ca posibilitatile de detectare si raspuns la amenintari ale grupului de lupta Nimitz au fost sondate de o amenintare necunoscuta... cu o tehnologie mult superioara oricareia documentata vreodata, simultan pe mai multe sisteme de directionare radar si sonar”, a spus Milne.

 El face presiuni pentru a implementa, în acest sens, notificari catre aviatori, prin intermediul Organizatiei Aviatiei Civile Internationale, o agentie a Organizatiei Natiunilor Unite. Notificarile ar anunta toti pilotii din aer atunci cand sunt întalnite FAN-uri.

 În 19 august trecut, astronautul rus Ivan Vagner a filmat, de pe Statia Spatiala Internationala, pe un videoclip de 52 de secunde, mai multe puncte luminoase neidentificate care par sa se alinieze în spatiu, într-o linie franta, peste Pamant.

 Departamentul Apararii al SUA ia foarte serios incursiunile avioanelor neautorizate în spatiul aerian american. În 4 august trecut, secretarul adjunct pentru aparare al SUA, David L. Norquist, a aprobat înfiintarea unui grup operativ (task force) pentru fenomene aeriene neidentificate (UAPTF). Departamentul Marinei, sub îndrumarea Biroului Subsecretarului Apararii pentru Informatii si Securitate, va conduce UAPTF.

 UAPTF are sarcina de a-si îmbunatati întelegerea si de a obtine o perspectiva asupra naturii si originilor FAN-urilor. Misiunea grupului de lucru este de a detecta, analiza si cataloga FAN-urile care ar putea reprezenta o amenintare la adresa securitatii nationale a SUA.

 Milne mentioneaza ca si în Canada, Departamentul Transporturilor, Departamentul Apararii Nationale, Politia Regala si Consiliul National de Cercetare s-au ocupat toate de investigatiile OZN, începand cel putin din 1950. De la Project Magnet (1950), Project Second Story (1952), pana în 1978, guvernul federal a urmarit astfel de „vizitatori”. Reamintesc cititorilor ca în cadrul proiectului Magnet, inginerul Wilbert Smith scria, înca de pe atunci, într-un document desecretizat între timp, ca: „Subiectul este clasificat de Guvernul Statelor Unite la cel mai înalt nivel de secret, chiar mai sus decat bomba cu hidrogen... Farfuriile zburatoare exista. Modul lor de operare este necunoscut”.

 În prezent, NAV Canada, o companie privata non-profit care detine si opereaza serviciul de navigatie aeriana civila din Canada, are o procedura de raportare a cazurilor de aeronave neautorizate sau neidentificate în spatiul aerian administrat. Un purtator de cuvant a declarat ca, în functie de detalii, NAV Canada poate trimite un raport Departamentului Apararii Nationale (DND), Comandamentului de Aparare Aerospatiala Nord-Americana (NORAD), Transport Canada (ministerul transporturilor, TC) si/sau Administratiei Federale a Aviatiei (FAA). Aproximativ 9.000 de documente guvernamentale, începand de la memoriile departamentului de aparare despre „farfuriile zburatoare” pana la rapoartele ofiterilor de politie care au investigat rapoartele OZN din toata tara, sunt disponibile pe site-ul Bibliotecii si Arhivelor Canadiene.

 Ufologul Chris Rutkowski, directorul centrului Ufology Research of Manitoba a precizat ca ele arata un „istoric destul de consistent al implicarii si interesului oficialilor canadieni în acest subiect, aproape pana în prezent... Oamenii din Canada au fost cu mult înaintea Statelor Unite în sensul ca am avut un corp de dovezi si un corp de documentatie care arata interesul oficial pentru
OZN-uri”.

Protocoale stricte

 Rutkowski spune ca autoritatile canadiene au fost din punct de vedere istoric mai transparente decat omologii lor din SUA. De pilda, într-o scrisoare datata 13 aprilie 1971, Departamentul de Afaceri Externe preciza ca „Guvernul Canadian nu subestimeaza gravitatea problematicii OZN, ea fiind urmarita si studiata de un numar de departamente si agentii”. Ufologul mai spunea ca cei din Canada au vazut OZN-urile mai degraba ca o curiozitate stiintifica decat ca o amenintare militara.

 Organizata Natiunilor Unite are un Birou al Natiunilor Unite pentru Afaceri Spatiale Exterioare (UNOOSA), responsabil de promovarea cooperarii internationale în utilizarea pasnica a spatiului cosmic. UNOOSA serveste drept secretariat pentru singurul comitet al Adunarii Generale care se ocupa exclusiv de cooperarea internationala în utilizarile pasnice ale spatiului cosmic: Comitetul Natiunilor Unite pentru utilizarile pasnice ale spatiului cosmic (COPUOS). Unii spun ca acesta este un precursor al organismului pentru un prim contact.

 Tot mai multe guverne creeaza protocoale si mecanisme de raportare pentru a pregati mai bine pilotii. Fortele de autoaparare japoneze (SDF) au primit protocoale noi pentru cazurile în care întalnesc un obiect zburator neidentificat (OZN) care ar putea reprezenta o amenintare la adresa securitatii nationale. Armata lor are, de asemenea, sarcina de a analiza rapoartele despre observatiile OZN-urilor de la public.

 Andre Milne mentioneaza si projectul Blue Book, care a inclus rapoarte OZN investigate între anii 1951 si 1969. Numarul real de rapoarte OZN din dosarele Blue Book el îl apreciaza a fi cuprins între 12.000 si 15.000 de cazuri.

 Adevarul este deci la îndemana si raspunsurile ar putea sa vina si ele, în urma unor eforturi globale, adecvate, de cooperare. Vom fi mai pregatiti sa abordam potentialele provocari si amenintari, pe masura ce guvernele si agentiile vor conlucra.

DAN D. FARCAS