Manastirea Antim

Peste mai putin de o saptamana, marti 9 martie, Biserica noastra ii praznuieste pe „Sfintii 40 de Mucenici de la Sevasta”. Acestia au trait la Sevasta in Armenia fiind detasati din Capadocia in timpul imparatului Licinius (308-321). Erau soldati romani, in taina crestini. Desi in anul 313 Constantin cel Mare emisese Edictul de la Milan, prin care impunea incetarea persecutiilor crestinilor, Licinius in conflict cu Constantin lanseaza noi pedepse.

 Cei 40 de soldati sunt obligati sa aduca jertfe zeilor si sa intre sa se inchine in temple pagane. Cum ei refuza categoric, sunt dusi la marginea orasului, dezbracati si aruncati in apa inghetata in noaptea de 8 spre 9 martie anul 315. Pe mal era pregatita o baie calda pentru cei care s-ar fi hotarat sa renunte la credinta lor. Unul dintre ei cedeaza si iese din lac dar dupa ce intra in baia calda moare pe loc. Temnicierul Aglae, vazand suferintele celor din lac se arunca alaturi de ei, refacand numarul de 40. Dimineata sunt scosi din apa, li se sfarama fluierele picioarelor si apoi sunt arsi. Cenusa si oasele sunt aruncate intr-un rau din apropiere dar s-au adunat la mal de unde au fost adunate de crestini.

 In tara noastra exista o serie de traditii legate de aceasta sarbatoare a Sfintilor 40 de Mucenici de la Sevasta. In ajun se fac focuri pentru potolirea gerului, se sare peste ele, se impart colacei in forma de opt, unsi cu miere si copti, sau fierti intr-un amestec inmiresmat de apa cu nuca.

 Moaste ale celor 40 de Mucenici martirizati se gasesc la manastirile Neamt si Antim din Bucuresti. De aceea astazi ne-am hotarat sa facem o scurta prezentare a Manastirii Antim. Aceasta are obste de calugari si hramurile Duminica Tuturor Sfintilor si Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanu canonizat in anul 1992. Constructia a inceput la 24 aprilie 1713 si a fost sfintita in 1715. Biserica, paraclisul, chiliile, clopotnita sunt construite dupa planurile marelui ierarh.

 Manastirea a fost inaltata in „Mahalaua popii lui Ivascu” pe locul unei mai vechi biserici de lemn cu hramul „Sfantul Nicolae”. Incepand din 1715, in tipografia deschisa in manastire, Antim Ivireanu tipareste mai multe carti religioase.

 In perioada fanariota asezamantul decade. Intre 1840-1864, in chiliile din partea de est functioneaza Arhivele Statului. Ulterior, in 1910 incepe construirea Palatului Sinodal. Fiind lipsita de obste, manastirea devine metoc al Bisericii Albe Postavari si in 1927 biserica parohiala.

 Intre 1938-1950 aici functioneaza Academia de muzica bisericeasca. Intre 1984-1986 sunt demolate o parte din chilii. Intre 1988-1996 se construiesc noi chilii si, dupa 1990 manastirea isi recapata intregul prestigiu si stralucirea de odinioara.

 Biserica mare este construita dupa un plan treflat, are 32 de metri lungime si 10 metri latime. Pronaosul este despartit de naos printr-o arcada sprijinita de patru coloane. In stanga naosului se afla amvonul cu o scara de lemn in spirala, opera a sculptorului Carol Storck.

 Pridvorul deschis prezinta un portal monumental si multa sculptura in piatra, mai ales la coloanele impodobite cu compozitie de tip vegetal. Pardoseala bisericii este dintr-un strat gros de beton peste care este montat unul din mozaic. Acoperisul este din tabla zincata si biserica are doua turle dintre care, cea de pe naos, are inaltimea de 20 de metri.

 Exteriorul prezinta un brau frumos impletit, care imparte suprafetele in cate doua registre. In incinta se intra printr-un gang aflat sub clopotnita care este compusa din parter, etaj si un turn inalt.

 Pictura initiala a fost opera zugravului Preda, adus la Bucuresti de mitropolitul Antim. Pictura actuala este executata in fresca de profesorul Petre Alexandrescu intre 1860-1863 iar pictura paraclisului vechi, aflat in corpul cladirilor de pe latura sudica a fost realizata de Gheorghe Tattarescu. Dupa 1951, peste aceasta s-a suprapus lucrarea pictorului Nicolaide, din vechea lucrare pastrandu-se doar tabloul votiv de deasupra usii de la intrare. Pictura paraclisului nou a fost executata de Pompilian intre 1880-1881.

 Manastirea detine si un muzeu cu obiecte de cult. Mai trebuie spus ca in timpul razboiului din 1917 in biserica Antim au fost ascunse moastele Sfintei Filofteia.

IRINA STOICA