|
Putini stiu ca fabulosul Imperiu Roman, care ajunsese la un moment dat sa stapaneasca o mare parte din lumea cunoscuta – din intreaga Europa, dar si din Africa ori Asia – a avut rivali pe masura chiar in zonele sale de influenta.
Imperiul Aksumit sau Regatul Aksum era situat in zona Etiopiei de nord si a Eritreei, detinand o pozitie strategica exceptionala la portile faimoasei stramtori Bab el-Mandeb, prin care se intra in Marea Rosie. Descoperind Beta Samati Cercetatorii au scos la lumina ruinele unui oras efectiv acoperit de nisipuri si uitare vreme de multe veacuri, dovezi ale maretiei trecute a Regatului Aksum. Vestigiile marilor cetati antice sunt rarisime, ele fiind legate in special de teritoriile de origine ale vechilor civilizatii ale Romei si Greciei. Cu toate acestea, iata ca si Etiopia poate expune imaginea acestor valori inestimabile, care releva numeroase aspecte din existenta unei civilizatii relativ putin cunoscute, dar foarte puternice, dezvoltata si dominanta asupra Africii de Est in perioada dintre anii 80 i.Hr. si 825 d.Hr. Intre altele, aksumitii intretineau la vremea respectiva legaturi comerciale cu Imperiul Roman, Imperiul Persan si Imperiul Chinez. Ei detineau, de asemenea, suprematia pe piata pretiosului fildes, care era exportat in intreaga lume. Capitala imperiului, denumita Aksum (sau Axum), exista si astazi, fiind celebra prin marile sale obeliscuri de piatra. Aceasta civilizatie a fost precedata de cea „pre-aksumita”, al carei nume insa nu se cunoaste si care s-a dezvoltat in jurul actualei localitati Yeha, din nordul Etiopiei. Aici au fost facute explorari arheologice, descoperindu-se pe o suprafata de 14 hectare nenumarate ziduri de piatra, resturi de cladiri si ateliere. Orasul a fost denumit Beta Samati, ceea ce in limba localnicilor inseamna „casa de adunare” sau „casa publicului”, important centru comercial, religios si administrativ, dar aspectul senzational al descoperirii a aparut dupa stabilirea vechimii sale: anul 771 i.Hr.! Descoperirea Beta Samati are o importanta considerabila pentru intelegerea dezvoltarii politicilor complexe timpurii din Africa, reprezentand centrul puterii politice din Africa subsahariana. Rapus de clima si economie Elementele reunite sub interesul cercetatorilor indica faptul semnificativ ca intre perioada pre-aksumita si cea aksumita nu a existat o ruptura politica, asa cum se credea. Totusi, cel mai mare mister legat de Imperiu ramane cauza care a determinat disparitia sa, dupa o lunga perioada de dezvoltare incredibila pentru aceasta regiune a continentului african. In timp ce comertul constituia pilonul principal de rezistenta, devenise o problema asigurarea subzistentei populatiei. Astfel a luat nastere o remarcabila retea de irigatii, care a schimbat spectaculos situatia in bine, dar reversul medaliei a devenit in fapt condamnarea intregului sistem. Pe masura ce profiturile din reteaua de schimb au scazut, Aksum si-a pierdut capacitatea de a-si controla propriile surse de materie prima si reteaua respectiva s-a prabusit. Presiunea de mediu deja persistenta a unei populatii numeroase pentru a mentine un nivel ridicat de productie regionala de alimente a trebuit intensificata, rezultand un val de eroziune a solului care a atins proportii catastrofale dupa anul 700. Un aspect de o sensibilitate apartei, legat de dezgroparea vechiului oras Beta Samati, se refera la descoperirea aici a unei bazilici in stil roman, precum si a unui pandantiv de piatra marcat cu o cruce. In Imperiul Roman, bazilicile erau folosite atat pentru administratia publica si tribunale, cat si ca loc de cult crestin. Aksumitii aveau o religie politeista, sub influenta traditiilor Regatului Saba (actualul Yemen), inainte de convertirea sa la crestinism, in secolul al IV-lea. Asadar, se releva astfel ca prezenta religiei crestine in aceasta zona a Africii este mai veche decat se stia, Beta Samati ilustrand interactiunea complexa a autoritatii politice si religioase intr-un oras antic, „accesoriu” al capitalei Aksum. ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|
MINUNI ALE LUMII 
