Riscuri majore ale inactivitatii

Notiunea de „boala a sederii” a aparut in anii 1950. Cercetatorii au descoperit ca soferii de autobuz, care stau asezati in majoritatea orelor de serviciu, erau de doua ori mai predispusi sa sufere un atac de cord decat colegii lor functionari; acestia, in schimb, mergeau pe jos destul de mult.

 Fiintele umane sunt concepute sa se miste, dar progresele tehnologice in crestere au creat o serie de probleme pe care nu le-am fi putut prezice. Inventarea unor obiecte precum masinile de spalat, automobilele si computerele au afectat cu siguranta activitatea fizica, chiar daca au usurat considerabil viata de zi cu zi, dar acceleratia pura a evolutiilor din ultimele decenii s-a adaugat cu adevarat la impactul negativ al asezarii si conducerii unor stiluri de viata mai sedentare.

 De exemplu, in loc sa intalnim fizic persoane, telecomunicatiile fac ca rareori sa parasim obligati casele noastre. In loc sa ne aprovizionam cu alimente, avem la dispozitie servicii capabile sa livreze direct la usa noastra.

 Schimbarea se vede clar si, din pacate, nu este una favorabila sanatatii. Petrecem mai mult timp in interior, ne miscam mai putin si, in cele din urma, stam efectiv mai mult.

Care sunt riscurile bolii pe termen lung?

 O serie intreaga de boli, dar si o legatura certa cu moartea prematura. Statul asezat prea mult timp incetineste metabolismul, ceea ce duce la obezitate, cresterea nivelului de zahar, a tensiunii arteriale si niveluri anormale de colesterol. Individual si colectiv, aceste probleme pot contribui la boli de inima, cancer de san, cancer de colon si diabet de tip 2. Avand aceste boli se reduce nivelul de activitate si se agraveaza riscul de a dezvolta boli suplimentare.

 Postura asezat la birou, sofatul, servitul mesei sau privitul la televizor – activitati pasive cotidiene – insumeaza in mod constant multe ore. Se estimeaza ca a sta asezat mai mult de 6 ore pe zi are un impact negativ semnificativ asupra sanatatii noastre. Cercetari efectuate in Anglia in ultimii zece ani au aratat ca 30% dintre adulti petreceau astfel, pana in 2020, minimum 6 ore pe zi in timpul saptamanii si chiar 37% in weekend.

 Mai grav – in ultimul an durata a crescut la aproape 9 ore pe zi! Specialistii in medicina familiei si a muncii au ajuns la concluzia ca eliminarea comportamentelor sedentare ar duce la prevenirea a 7,5% cazuri de cancer pulmonar, 9% din cazurile de cancer de colon, 17% din cazurile de diabet de tip 2 si 5% din cazurile de boli ale inimii.

 Exista insa si semne conexe de care trebuie sa avem grija: energie (vitalitate) redusa, crestere in greutate, somn redus si neodihnitor, concentrare si memorie slaba, productivitate redusa, dispozitie mai scazuta si postura mai proasta.

Ce putem face pentru a combate afectiunile cauzate de sederea excesiva?

 Important este mai intai sa stim ca efectele nu sunt ireversibile. Medicii recomanda exercitii fizice timp de cel putin 150 de minute pe saptamana, ceea ce echivaleaza cu aproximativ 20 de minute de exercitii moderate pe zi.

 Totusi, respectand durata recomandata si stand mai mult de 6 ore pe zi presupune in continuare riscul de a dezvolta boli asociate. Prin urmare, este foarte importanta limitarea stricta a timpului petrecut sezand.

 Pentru aceasta, acasa sau la locul de munca: – ramanem in picioare cand utilizam computerul; – la fel, in timp ce vorbim la telefon; – facem miscare in timp ce privim la televizor; – folosim un birou permanent pentru activitatile obisnuite; – facem o pauza de 1-2 minute la fiecare 30 de minute de lucru, pentru corectarea posturii, imbunatatirea circulatiei sangelui si cresterea metabolismului.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU