Prima pagina arrow BLITZ arrow Arta lazilor de zestre 30 Nov 2022
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 1 vizitator online

Arta lazilor de zestre

Imprimare E-mail
luni, 31 mai 2021

Arta traditionala romaneasca, mesterii ei, continua sa existe, in ciuda  „modernizarilor” de tot felul, sprijinindu-si existenta pe daruirea si pasiunea artistilor ei.

 Un exemplu ca aceasta arta continua sa supravietuiasca ni-l ofera Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin care, prin intermediul paginii de Facebook, continua sa ofere publicului care nu ajunge sa-l viziteze fizic, situatie in care sunt si eu, diverse exemple ale simbolurilor satului traditional, unul dintre acestea fiind Lada de zestre.

 Dupa cum aflam dintr-un reportaj Agerpres, Muzeul din Reghin detine in patrimoniu „o colectie impresionanta de lazi de zestre din secolul al XIX-lea, numarul acestora ajungand la 25, dintre care doua pictate, precum si numeroase colectii privind ocupatiile agricole, pastoritul, vanatoarea, pescuitul sau cele mestesugaresti in lemn, piele si metal”. Din prezentarea Muzeului am retinut o descriere a acestei indeletniciri care amesteca utilul cu arta: „Lazile de zestre s-au raspandit in arta populara europeana, mentinandu-se in casele taranesti pana in zilele noastre, ca o piesa de baza... Lucrata in foarte multe centre de ladari, aceasta piesa foloseste lemnul de fag, sub forma scandurilor cioplite.

 Din punct de vedere al formei, putem distinge doua tipuri de lazi: lada paralelipipedica, cu capacul plat, si lada cu capacul construit din scanduri, care formeaza o coama inalta, asemenea unui acoperis in doua ape ale unei case. Mestesugul prelucrarii lemnului se pierde in negura timpului, insa el reprezinta primul material care a fost utilizat la confectionarea obiectelor si uneltelor. Datorita acestui fapt, multi mesteri si-au luat numele de la mestesugul practicat, precum butnar, dogar, ladar etc.

 Cat de vechi este mestesugul realizarii lazilor de zestre nu se stie cu exactitate, dar se stie ca lada de zestre a existat inca din Antichitate, atat la egipteni cat si la greci si romani.

 Nelipsita din gospodariile rurale, „lada de zestre ramane unul dintre cele mai importante obiecte din gospodaria taraneasca”.

 In ceea ce priveste realizarea unei lazi de zestre, fazele de lucru incep cu alegerea lemnului din padure, de regula toamna, dupa caderea frunzelor, in luna noiembrie. Urmeaza cioplirea elementelor decorative care contin cateva modele clasice. «Lazile de zestre, reproduc prototipuri inspirate dupa sarcofagul greco-german, gasite pe urnele de pamant ars, ce au fost descoperite in Creta. Campul ornamental al acestor lazi, aco-pera intreaga suprafata, astfel ca apar motive de origine straveche, traditionale, simboluri apotropaice solare cum ar fi ,,roata” si ,,cocarla”, redate sub forma unor semicercuri. Motivele cele mai des intalnite sunt: „spicul”, „bradutul”, „crucita”, „afinul”. Aceste motive sunt impartite pe verticala, in doua grupuri dispuse simetric separate de un motiv central. Culorile imbraca nuante inchise sau adeseori deschise, folosindu-se coloranti naturali, lutul, si diverse plante pentru a reda anumite culori. Motivele ornamentale erau trasate cu compasul, iar cu ajutorul horjului aceste linii erau adancite. Decorul dispus pe suprafata lazii cuprinde motive geometrice – linii intretaiate, oblice, zig-zaguri, cercuri, romburi, rozeta solara si diferite motive vegetale – bradul, si motive crestine – crucea.»

 Muzeograful Florina Oprea de la Muzeul Etnografic din Reghin preciza ca la noi, „lada de zestre era tinuta la capatul lavitelor sau al patului si adapostea zestrea femeii sau pe cea a fetei de maritat. Intotdeauna, tanara mireasa isi aducea, in lada de zestre, la casa mirelui, imbracamintea, paretarele, covoarele, stergarele, tesaturile si tot ce avea”.

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 13,00 lei
- 2 luni: 26,00 lei
- 3 luni: 39,00 lei
- 4 luni: 52,00 lei
- 5 luni: 65,00 lei
- 6 luni: 78,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (90 euro sau 100 $, un abonament pe sase luni; 45 euro sau 50 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
WhatsApp:
0722.625.622
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Calendare, zile si ore
» Imparatul ucis de dorinta de a obtine nemurirea
» Paradoxul paradoxului lui Fermi
» Sparanghel cu sos tartar
» Greseli de evitat
» Gigantul „somnoros”
» Misterul sferelor din Costa Rica
» Infratirea lemnului cu focul
» Ultimii pastori de reni
» Depresia la varstnici
» Calatoriile unui mecena cultural
» Evul Mediu... ca la Hollywood
» Horoscopul saptamanii: 28 noiembrie – 4 decembrie 2022
» 24 noiembrie 1929 – A murit Georges Clemenceau
» Tema: „PAIANJENUL”
» Meandrele calendarului
» Maria Budberg – o „Mata Hari” a Rusiei
» Incoerenta OZN la nivelurile inalte
» Incoerenta OZN la nivelurile inalte
» Sufleu de peste
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» 3 pozitii de relaxare
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9