|
Cititorii nostri stiu ca in 2017 a devenit cunoscut ca Pentagonul cercetase o serie de intrari inexplicabile in spatiul aerian militar, inclusiv vehicule de inalta performanta inregistrate pe mijloacele de urmarire video ale Marinei.
Comisia de informatii a Senatului a cerut in 2020 directorului national de informatii sa colaboreze cu Departamentul Apararii pentru a furniza o prezentare publica, pana pe 25 iunie 2021, cu privire la observatiile inexplicabile ale avioanelor si dronelor avansate care au fost raportate de personalul militar sau capturate de radare, sateliti si alte sisteme de supraveghere. Optimismul in acest sens a fost intarit si de declaratiile lui John Ratcliffe, fost director national de informatii sub fostul presedinte Donald Trump, declaratii pe care le-am reprodus saptamana trecuta si in care el spunea: „Avem o multime de rapoarte despre ceea ce numim fenomene aeriene fara pilot... obiecte care au fost vazute de pilotii Marinei sau Fortelor Aeriene sau care au fost preluate de imagini prin satelit care se angajeaza in actiuni greu de explicat”. Din pacate, exista si numeroase voci care tempereaza entuziasmul legat de dezvaluirea anuntata. Pe 25 martie 2021, analistul Bryan Bender publica in acest sens, in Politico, un articol intitulat „Agentiile militare si de spionaj acuzate de obstructionarea anchetatorilor observarilor OZN”. Asa cum arata Bender, unele agentii militare si de spionaj blocheaza sau ignora pur si simplu efortul de a cataloga datele pe care le poseda in privinta „fenomenelor aeriene neidentificate” (FAN). Ziaristul se bazeaza pe opiniile mai multor actuali si fosti oficiali guvernamentali, care considera ca administratia Biden va intarzia probabil asteptatul raport public cerut de Congres. Acces la informatii Cei implicati in investigatii pledeaza pentru mai mult timp si resurse, ca sa poata prelua informatiile necesare de la agentiile care, in unele cazuri, s-au aratat reticente, daca nu chiar rezistente, la eliberarea de informatii clasificate. Exista ingrijorarea ca, fara o implicare la nivel inalt, va fi dificil ca aceste agentii sa fie obligate sa elibereze ceea ce poseda. „Doar obtinerea accesului la informatii este un calvar in sine, din cauza variatelor birocratii diferite de securitate”, a spus Christopher Mellon, un fost inalt oficial al serviciilor de informatii din Pentagon, care a facut lobby pentru dezvaluire si continua sa consilieze factorii de decizie politica in aceasta privinta. De exemplu, el afirma ca grupul operativ OZN al Pentagonului, anuntat in august anul trecut si condus de Marina, care se asteapta sa fie prima organizatie militara care sa contribuie la raportul guvernului, a avut prea putini angajati sau resurse si doar un succes modest in obtinerea de rapoarte, videoclipuri sau alte dovezi adunate de sistemele militare. „Stiu ca fortele aeriene au refuzat accesul grupului operativ la informatiile relevante si ca l-au obstructionat”, a spus Mellon intr-un interviu. „Este dezamagitor, dar nu neasteptat”. Fortele aeriene, care, din punct de vedere istoric, prin investigatiile lor din timpul Razboiului Rece, au fost cele mai asociate cu OZN-urile, au lasat toate intrebarile cu privire la acest subiect pe seama Biroului Secretarului Apararii, care in mod similar a spus prea putin publicului. Astfel, purtatorul de cuvant al Pentagonului, Susan Gough, a refuzat sa abordeze criticile, prin declaratii de tipul: „Pentru a ne proteja oamenii, pentru a mentine securitatea operationala si pentru a proteja metodele de informatii, nu discutam public detaliile observatiilor FAN, ale grupului operativ sau ale investigatiilor”. S-a cerut ca raportul care trebuie prezentat Congresului sa includa „o analiza detaliata a datelor despre fenomenele neidentificate colectate de o serie de mijloace, inclusiv sateliti de imagini, echipamente de ascultare si spioni umani”. De asemenea, va trebui sa includa „o analiza detaliata a datelor FBI, care au fost derivate din investigatii ale intruziunilor fenomenelor aeriene neidentificate in spatiul aerian restrictionat al Statelor Unite”. Raportul trebuie sa mai contina si „o descriere detaliata a unui proces inter-agentii pentru a asigura colectarea in timp util a datelor si analiza centralizata a tuturor fenomenelor aeriene neidentificate care se raporteaza catre guvernul federal, indiferent de serviciul sau agentia care a dobandit informatiile”. Un purtator de cuvant al actualului director national de informatii, Avril Haines, a declarat pentru Politico ca raportul catre Congres este in lucru, dar a refuzat sa ofere detalii suplimentare. „Suntem constienti de cerinta si vom raspunde in consecinta.” Orice intarziere in livrarea acestuia ar fi probabil perceputa, de un mare segment al publicului, ca o incercare a guvernului de a ascunde ceea ce stie. Dar creste si presiunea din partea Congresului pentru un efort mai organizat de a compila ceea ce stie guvernul despre OZN-uri si de a dezvalui modul in care incearca sa rezolve acest mister. Senatorul republican de Florida Marco Rubio, cel care a fost initiatorul solicitarii raportului, a declarat recent pentru Fox News ca nu crede ca agentiile militare si de informatii au ajuns la concluzii solide cu privire la originea OZN-urilor. El a insistat insa ca s-a cerut, oricum, un efort mai cuprinzator de colectare a informatiilor. „Trebuie sa incercam sa aflam ce este”, a spus Rubio. „Poate ca exista o explicatie logica. Poate ca adversarii straini au facut un salt tehnologic” Dar si el credea ca agentiile vor avea nevoie de mai mult timp pentru a finaliza raportul. „Nu sunt sigur ca vor veni la timp”, a spus el. „Nu sunt sigur ca pana la 1 iunie vor fi ajuns la o concluzie solida cu ce anume avem de-a face si s-ar putea sa ramanem cu mai multe intrebari, unele noi, decat cu raspunsuri complete ...” Dar „pot sa va spun ca subiectul este luat mai in serios acum decat a fost vreodata”, a adaugat el. Presiunea de a dezvalui ce anume face guvernul in acest sens s-a intensificat si datorita unor recente rapoarte. De pilda, la mijlocul lunii martie 2021, site-ul tehnologic The Drive a dezvaluit un caz implicand un roi de „drone” neidentificate care au evoluat deasupra unei flotile de distrugatoare ale marinei de pe coasta Californiei, in 2019. Rezistenta pasiva Lue Elizondo, cel care a condus cercetarile privind FAN-urile din Pentagon pana in 2017 si a demisionat manifestandu-si public frustrarea ca problema nu este tratata suficient de serios, spunea si el ca, in interiorul birocratiei, a existat si exista o rezistenta uriasa de a fi disponibil pentru acest subiect: „Va confruntati cu toata stigmatizarea si tabuul care-i sunt asociate”, mentiona Elizondo, care serveste acum in calitate de consilier informal al armatei. „Organizatiile in ale caror atributii s-ar putea incadra in mod clar domeniul se opun asumarii acestei misiuni. Au existat atat de multe tabuuri publice despre asta, de zeci de ani, incat nimeni nu vrea sa-si riste cariera profesionala si cea a sefilor sai pe un subiect de acest gen, fara a fi directionat”. El a evidentiat, de asemenea, ceea ce numea „o rezistenta pasiva”, adica „de a nu face pur si simplu nimic pentru a sustine” asemenea activitati, de pilda prin alocarea de resurse sau de personal. Ellen Lord, care a servit ca subsecretar al apararii pentru achizitii si sustinere pana in ianuarie, acuza o lipsa de cooperare intre diferitele agentii si o dorinta de a proteja propriile informatii sensibile. Faptul a fost demonstrat de refuzul Pentagonului de a discuta chiar si cel mai mic detaliu al grupului sau operativ FAN, nici macar cat de multi angajati ii sunt alocati sau ce buget i-a fost acordat. Luis Elizondo considera ca exista putine sanse ca astfel de obstacole sa poata fi depasite pana in iunie, convins fiind ca atunci va fi doar un raport interimar, care va solicita mai mult timp si resurse. Christopher Mellon crede ca procesul ar putea dura luni sau mai mult. „Pe langa munca grea de a marturisi”, a spus el, „va exista un proces dificil de a-i determina pe toti jucatorii ... sa cada de acord asupra terminologiei si s-o aprobe. Implicarea directa a unor inalti oficiali din executiv, inclusiv a directorului national de informatii, Avril Haines si a secretarului adjunct al apararii Kathleen Hicks, „se va dovedi probabil necesara pentru a forta cooperarea necesara si pentru a face treaba in mod corespunzator”. Vestea buna, a adaugat Mellon, „este ca conducerea ambelor parti pare sa ia aceasta problema in serios si actioneaza cu buna-credinta”. DAN D. FARCAS
|
PARANORMAL 
