Provenit din familia nobiliara Hohenstaufen, Frederic a fost poreclit inca din timpul vietii Barbarossa, din cauza impozantei sale barbi rosiatice. Dupa ce a preluat tronul, a luptat cu vigoare contra tendintelor de autonomie ale baronilor germani, impunandu-si autoritatea asupra lor si dovedindu-si cu prisosinta abilitatile politice si militare.
El a intarit Imperiul Romano-German si l-a transformat in cel mai puternic stat european al epocii, mult deasupra Angevinilor si Capetienior. Ajuns la deplina maturitate, dupa o domnie indelungata si rodnica, in jurul varstei de 65 de ani Frederic a decis sa recucereasca }ara Sfanta din mainile musulmanilor. Acestia ocupasera Ierusalimul in urma zdrobitoarei victorii de la Hattin, in 1187, si, spre deosebire de cavalerii Primei Cruciade, care-i masacrasera pe locuitorii musulmani, sultanul Saladin permisese crestinilor sa paraseasca orasul nevatamati. Ca reactie, in Europa a fost lansata cea de-a Treia Cruciada, sub conducerea lui Barbarossa. In fruntea a circa 3.000 de calareti in armuri si a peste 15.000 de infanteristi bine inarmati, imparatul a plecat spre Orient. Vicleanul Saladin a incheiat o alianta cu imparatul bizantin Isac, fapt care a agravat situatia armatei cruciate, nevoita acum sa strabata un teritoriu ostil mult mai mare. Dupa ce a infrant armatele bizantine, Barbarossa a semnat cu Isac Tratatul de la Adrianopole, care oferea libera trecere germanilor prin Imperiul Bizantin. Expeditia parea ca se indreapta spre o victorie, cand, pe 10 iunie 1190, imparatul, nerabdator sa ajunga in }ara Sfanta, nu a mai asteptat venirea grosului trupelor sale, ci a vrut sa treaca primul raul Salef, prin vad. Dar calul sau a fost luat de curenti, in mijlocul raului, iar suveranul, ingreunat de armura, nu a mai putut fi salvat. Fiul lui Barbarossa, Frederic de Suabia, a preluat comanda armatei, dar descurajati de pierderea suferita, mii de cruciati au renuntat la expeditie si au facut calea intoarsa. Cruciada avea sa fie condusa in cele din urma de suveranii englez si francez, Richard Inima de Leu, respectiv Filip al II-lea, dar se va incheia cu un esec rasunator. GABRIEL TUDOR
|