Se intampla de multe ori ca „remake”-urile, adica reluarile unor filme celebre, facute adesea la multe decenii dupa peliculele originale, cu alti actori, alti regizori si alta viziune, sa fie chiar mai bune decat acestea.
Dar poate desi de mai multe ori cinefilii se simt atrasi de titlul unui film si sunt convinsi ca si reluarea lui va fi la fel de buna, doar pentru a fi apoi dezamagiti de rezultat. Cateva exemple de asemenea „filme laudate” care au dezamagit asteptarile fanilor, in randurile urmatoare. Pasarile II (1994) La data aparitiei sale, in 1963, „Pasarile” a fost considerat unul dintre cele mai terifiante si mai bine realizate thrilleruri din istorie. Evoluand sub bagheta „maestrului suspansului”, Alfred Hitchcock, si adesea terorizati efectiv de catre acesta, Tippi Hedren si restul garniturii de actori au avut niste prestatii excelente. Peste ani insa, cand a fost realizat filmul de televiziune „Pasarile II: Sfarsitul Pamantului”, cinefilii au fost dezamagiti, desi Tippi Hedren aparea, de asemenea, intr-un rol cameo, iar regizorul Rick Rosenthal si-a dat toata silinta sa faca o treaba buna. El a fost insa atat de stanjenit de rezultat incat a cerut ca numele sau sa fie inlocuit cu pseudonimul Alan Smithee... Casablanca (1955, 1983) Chiar daca proiectele privind un remake al celebrei „Casablanca” nu au fost fructificate niciodata, au existat doua seriale de televiziune urmarind povestea protagonistului, Rick Blaine – interpretat initial de Humphrey Bogart. Din pacate, ambele tentative, una din 1955 si alta din 1983, nu s-au bucurat de niciun fel de succes la public, iar critica de film le-a desfiintat, pur si simplu! Dirty Dancing: Havana Nights (2004) Pentru tinerii din anii 1980-1990, „Dans murdar” a reprezentat o revelatie si a descatusat energii uimitoare, devenind pe buna dreptate un „film de cult”. Convinsi ca au reteta succesului, producatorii filmului „Dirty Dancing: Havana Nights” au reluat povestea, plasand-o insa pe fundalul vietii de noapte din capitala Cubei, inainte de instaurarea regimului lui Fidel Castro. Protagonisti sunt o tanara bogata, care se indragosteste de un tanar chelner sarac, dar extrem de talentat la dans. Dincolo de scenele de dans, cu o coregrafie rezonabila, si de participarea protagonistului din primul „Dans murdar”, Patrick Swayze, acum in rolul unui instructor de dans, filmul a trecut practic neobservat si n-a avut nici macar o mica parte din stralucirea si succesul originalului. American Psycho II: All American Girl (2004) In 2000, American Psycho a luat prin surprindere Hollywood-ul, punand pe afis numele lui Christian Bale, un actor pana atunci subestimat, dar care a facut cu acest prilej un rol extraordinar, jucand un psihopat aproape la fel de bine cum o facusera inaintea lui nume grele, ca Anthony Perkins (in „Psycho”) sau Jack Nicholson (in „Stralucirea”). Atras de poveste, tanarul regizor Morgan J. Freeman a vrut sa o reia, fara aportul lui Bale, dar cu participarea unei tinere actrite in curs de afirmare, Mila Kunis. Aceasta joaca si ea un „serial killer”, dar rezultatele sunt sub orice asteptari si, in ciuda povestii incitante, filmul a fost o mare dezamagire pentru fanii primului „American Psycho”. Pasarea neagra (1975) La 34 de ani de la lansarea policierului „Soimul maltez”, cu Humphrey Bogart, regizorul David Giller s-a gandit sa reia incitantul fir epic, de asta data apeland la mijloacele comediei. George Segal a fost distribuit in rolul fiului detectivului Sam Spade, care reia cautarea faimoasei statui „Soimul maltez” si incearca sa dejoace planurile unor talhari cam prostanaci. Evident, urmeaza tot felul de situatii hilare, dar umorul este de slaba calitate, iar jocul actoricesc undeva la nivelul brigazilor de amatori. GABRIEL TUDOR
|