|
Nu departe de Timisoara, ascuns intre dealurile superbe ale Lipovei, se afla singurul sat de forma circulara din Romania. Localitatea Charlottenburg a fost intemeiata in anul 1771, in timpul Mariei Tereza, de catre seful administratiei banatene de atunci, contele von Clary und Aldringen.
Se spune ca numele i-a fost dat in onoarea sotiei acestuia, Charlotte, dar in timp romanii l-au simplificat, adaptandu-l limbii noastre: i-a spus Sarlota. Primii locuitori au fost colonisti svabi – 32 de familii care proveneau din Tirolul de Sud, astazi Trentino, Lorena si Baden-Wurttemberg, iar dupa 1880 asezarea era populata si de familii de romani si unguri. „Roata solara” simbolizata de cladirile ridicate an dupa an ofera o imagine fascinanta, mai ales vazuta de la inaltime. Toate casele cu aceeasi inaltime, situate la aceeasi distanta una fata de celalta, avand un stil simetric desavarsit, iar cele patru intrari in sat sunt echidistante. Fara a gresi catusi de putin, putem spune ca satul s-a rotunjit in jurul unei fantani inconjurate de duzi. Totusi, pasiunile si interesele stapanilor vremelnici ai locului au facut ca vanatoarea sa fie preocuparea de baza a localnicilor. Aceasta, deoarece in 1890 contele Siegfried Graf von Wimpffen a construit aici o casa de vanatoare, apoi a transformat padurea din vecinatate intr-un asa-numit parc de vanatoare, cu o suprafata de peste 1.200 de hectare, populat cu cerbi adusi din Boemia. Apoi, dupa Primul Razboi Mondial, proprietatile contelui au fost preluate de statul roman, iar parcul a devenit rezervatie de vanatoare a Casei Regale a Romaniei. Odiseea satului rotund din Banat a continuat pana in zilele noastre. Dupa anii ’40, parcul a ajuns in administrarea Ocolului Silvic Timisoara, insa mult mai important este faptul ca, odata cu instaurarea regimului comunist dupa razboi, locuitorii au plecat in Occident, in valuri, fenomen reluat dupa 1989. In prezent, majoritatea gospodariilor au fost cumparate de timisoreni, care le-au transformat in case de vacanta. In urma cu cinci ani, numarul localnicilor se ridica la 202, iar din plantatia de duzi de odinioara mai ramasesera 34 de exemplare. Dincolo de toate aceste schimbari, Charlottenburg ramane insa o adevarata bijuterie intre asezarile de pe taramurile romanesti. ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|
STAREA DE VEGHE 
