Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow Pot masinile sa gandeasca? 23 Jan 2022
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 3 vizitatori online

Pot masinile sa gandeasca?

Imprimare E-mail
luni, 19 iulie 2021

Imaginatia populara debordeaza atunci cand isi inchipuie o lume a masinilor inteligente, a robotilor viitorului. Sentimentele merg de la teama ancestrala la o asteptare nerabdatoare. Dar sunt robotii in realitate ceea ce ne imaginam noi?

 Discutiile stiintifice despre robotii care vor gandi ca oamenii, inlocuind omul pentru ca apoi sa-i extermine sunt vechi, a trecut deja o jumatate de secol de cand subiectul este discutat la modul stiintific, nu la modul popular.

 Astazi, atunci cand vorbim despre masini, roboti inteligenti sau soldatii viitorului, discutia s-a mutat in alta zona, lasand in urma vechile stereotipuri. Acum vorbim despre Inteligenta Artificiala (IA).

 Despre IA se vorbeste doar de cativa ani mai aplicat, atunci cand e vorba despre A Patra Revolutie Industriala pe care o pun la punct cercetatorii, tenace si constant. Sunt tehnologiile viitorului  care integreaza IA in activitatile zilnice ale oamenilor care tocmai s-au obisnuit cu un gadget precum telefonul inteligent.

 Dar treaba este mai serioasa decat ne putem imagina. A Patra Revolutie Industriala a fost subiectul central al Forumului Economic Mondial de la Davos, Elvetia, din 2019. Si nu intamplator. Asta pentru ca in 2016, Klaus Schwab, fondator si presedinte executiv al Forumului Economic Mondial si gazda liderilor politici, economici, din stiinta si cultura a publicat in 2016 o carte intitulata „A Patra Revolutie Industriala”, in care sustine ca aceasta revolutie tehnologica va „estompa limitele dintre sferele fizica, digitala si biologica”. Pe scurt, aceasta  A Patra Revolutie Industriala se refera in termeni simpli la modul in care „tehnologii ca inteligenta artificiala, autovehiculele autonome si internetul lucrurilor fuzioneaza cu vietile fizice ale oamenilor”.

 Dar va putea IA cu care vor fi dotate masinile viitorului, si nu vorbim aici doar despre automobilele autonome, fara pilot, construite de miliardarul sud-african Elon Musk, sau Internetul Lucrurilor, ci la masinile mult mai complexe, robotii inteligenti, sa functioneze la nivelul inteligentei umane?

Cu alte cuvinte, vor putea masinile viitorului sa gandeasca?

 In 1985, fizicianul teoretician Richard Feynman, premiu Nobel pentru fizica in 1968, a tinut o serie de conferinte despre computere, cele de atunci si cele ale viitorului, despre capacitatea lor de a gandi. Nu era foarte sigur ca ele, masinile viitorului, vor putea sa gandeasca asemenea oamenilor, afirmand printre altele si faptul ca un computer este „un sistem glorificat, de inalta clasa, foarte rapid, dar prost”.

 La o intrebare venita din public, „Crezi ca va exista vreodata o masina care va gandi ca fiintele umane si va fi mai inteligenta decat fiintele umane?”, Richard Feynman a dat masura complexitatii acestei probleme: „In primul rand, daca masinile gandesc ca niste fiinte umane? As spune nu. In al doilea rand, pentru a exista intrebarea „daca sunt mai inteligente decat fiinte-le umane”,  trebuie mai intai sa definim inteligenta. Daca m-ai intreba, sunt masinile mai buni jucatori de sah decat orice fiinta umana?, raspunsul poate fi, da”.

 Intr-adevar, problema masinilor care sa gandeasca la fel de bine ca oamenii, a inteligentei artificiale, este una extrem de complexa.

 Cu atat mai mult azi, odata cu aparitia invatarii automate prin intermediul retelelor neuronale artificiale. Inteligenta artificiala este un domeniu de cercetare care isi atrage partea lui de hiperbola. Alimentata de naratiunile populare ale robotilor inteligenti care se comporta la fel ca fiintele umane, dezbaterea publica s-a concentrat asupra modului in care IA ne va transforma vietile, ne va inlocui locurile de munca si, in cele mai distopice fantezii, va prelua lumea, scrie Physics World intr-un articol pe acest subiect.

 Chiar si Sundai Pinchai, seful executiv al Google, ar fi spus ca „IA este unul dintre cele mai importante lucruri la care lucreaza umanitatea. Este mai profund decat, nu stiu, electricitatea sau focul”.

 Pe de alta parte, Michael Wooldridge, profesor de IA la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, incearca sa contrazica dezbaterea populara in cea mai recenta carte a sa The Road to Conscious Machines: the Story of AI, „Drumul spre masinile constiente, Povestea Inteligentei Artificiale”.

 Pentru inceput, spune el, crearea unui robot care gandeste si actioneaza ca noi este extrem de dificila si este departe de a fi sigur ca acest lucru s-ar putea intampla intr-o zi, chiar daca ar fi dorit.

 Mai mult, acele povesti futuriste lansate pe piata de media in cautare de rating umbresc nenumaratele exemple de beneficii din lumea reala deja oferite de cercetarea in domeniul AI, cum ar fi traducerea limbilor straine, precum si monitorizarea asistentei medicale si diagnosticarea bolilor.

 Cineva care este interesat de modul in care IA a devenit un instrument crucial in multe domenii ale stiintei poate gasi idei si informatii consistente in le-gatura cu ceea ce este IA si, mai ales, ce nu este.

 Chiar si termenul „inteligenta artificiala”, inventat initial de academicianul american John McCarthy in 1956, poate fi inselator pentru un non-expert, deoarece sugereaza ca scopul este crearea unei masini capabile de gandire independenta. In realitate, acesta implica crearea de algoritmi si programe care sa permita computerelor sa urmeze sute de milioane de instructiuni, toate acestea devenind posibile in ultimii ani, datorita imbunatatirilor exponentiale ale puterii de procesare a datelor.

 Se poate admite ca azi computerele pot executa sarcini specifice foarte bine definite tocmai datorita acestei uriase puteri de calcul, cum ar fi ca pot invinge cei mai buni jucatori umani de sah si Go si pot identifica anomalii in mii de scanuri cu raze X, mult mai exact si eficient decat clinicienii umani.

 Dar asta nu inseamna ca masinile de azi pot totul. La ora actuala, ele inca nu pot intelege suficient, de pilda, o povestire, pentru a fi in stare sa  raspunda la intrebari legate de aceasta si nici nu pot interpreta ceea ce se intampla cu adevarat intr-o imagine fotografica sau video. (Continuare in numarul viitor)

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 11,00 lei
- 2 luni: 22,00 lei
- 3 luni: 33,00 lei
- 4 luni: 44,00 lei
- 5 luni: 55,00 lei
- 6 luni: 66,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (80 euro sau 96 $, un abonament pe sase luni; 40 euro sau 48 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
WhatsApp:
0722.625.622
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Homo Bodoensis, o noua specie umana?
» Alexei Maresiev – pilotul pe care nazistii nu l-au putut ucide
» Opiniile unui contactat
» Ficatei de pui cu vin
» Abdomen extraplat
» Stimulatoare cardiace vulnerabile
» Orasul Edinburgh
» Maiestrie si stiinta
» Oamenii marilor
» Edemul – efectul unui complex de afectiuni
» Dinu Sararu, 90
» Alcoolul – ingredientul secret al geniului actoricesc?
» Horoscopul saptamanii: 24-30 ianuarie 2022
» 20 ianuarie 1612 – A murit Rudolf al II-lea
» Tema: „LA SCOALA”
» Câmp „de lupta” in jurul Terrei
» Proiectul „Titan”
» Evadare dintr-un lagar nazist... cu avionul
» Piept de pui picant
» Obicei nociv
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» 3 pozitii de relaxare
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9